Culpa morala

Trimis la data: 2005-01-12 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 1637
Autor: Alexandra Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Culpa provine din latinescul culpa si inseamna greseala care consta in savarsirea unei fapte ilicite, cu consecinte pagubitoare. Exista mai multe tipuri de culpa: a) culpa criminala: crimele constau in actiuni care pot fi dovedite in mod obiectiv si care incalca anumite legi clare b) culpa politica se refera la actiunile intreprinse de oameni de stat si la apartenenta in calitate de cetatean, la un stat. Fiecare om este co-responsabil pentru modul in care este guvernat. c) culpa morala. Pentru faptele pe care le comit ca individ si anume pentru toate faptele, inclusiv cele din sfera politica si militara, eu port o raspundere morala

CULPA MORALA

PLAN DE IDEI:

1.Tipuri de culpa

2. Sensul culpei

3. Consecintele culpei

4. Constiinta culpei

Culpa provine din latinescul culpa si inseamna greseala care consta in
savarsirea unei fapte ilicite, cu consecinte pagubitoare.

Exista mai multe tipuri de culpa:

a) culpa criminala: crimele constau in actiuni care pot fi dovedite in
mod obiectiv si care incalca anumite legi clare

b) culpa politica se refera la actiunile intreprinse de oameni de stat
si la apartenenta in calitate de cetatean, la un stat. Fiecare om este
co-responsabil pentru modul in care este guvernat.

c) culpa morala. Pentru faptele pe care le comit ca individ si anume
pentru toate faptele, inclusiv cele din sfera politica si militara, eu
port o raspundere morala. Scuza "ordinul este ordin "nu este, in acest
plan, niciodata valabila. Dupa cum crimele raman crime chiar daca sunt
comise in urma unui ordin (cu toate ca natura primejdiei, a santajului
si terorii carora le erau expusi autorii lor pot functiona ca
circumstante atenuante), tot asa orice fapta ramane subordonata si
judecatii morale. Instanta este in acest caz propria constiinta precum
sic ea a prietenului, a semenului, a oamenilor dragi cu care comunic
si care sunt preocupati de sufletul meu.

d) culpa metafizica. Exista o solidaritate a oamenilor ca oameni, care
determina co-resposabilitatea fiecaruia pentru orice nedreptate din
lume, indeosebi pentru crimile comise in prezenta sa sau de care are
cunostinte.

Fiecare concept de culpa indica realitati ale caror consecinte se
repercuteaza asupra sferelor celorlalte.

Esecurile morale favorizeaza circumstantele in care se ivesc culpa
politica si crima. Nenumarate gesturi marunte de nepasare, de adaptare
comoda, de justificare facila a nedreptatii sau de tacita promovare a
ei, de participare la crearea unei opinii publice confuze, care face
posibil raul, toate acestea favorizeaza culpa politica pentru anumite
situatii si evenimente.

Tot de sfera morala tine si lipsa unei reprezentari clare in ceea ce
priveste insemnatatea puterii in cadrul convietuirii umane. Valoarea
acestui fapt fundamental constituie o culpa la fel de mare ca si falsa
absolutizare a puterii ca unic factor determinant al
evenimentelor.Tine de destinul fiecarui om sa fie implicat in anumite
raporturi de putere prin care el traieste. Aceasta este culpa inerenta
tuturor, culpa fiintarii umane.

Culpa in raport cu individul, in masura in care si-o ilumineaza el
insusi, o numim culpa morala.

Ce-i drept, decizia in propria judecare de sine ii revine numai
individului, dar in masura in care comunicam intre noi, putem sa stam
de vorba unii cu ceilalti si sa ne ajutam reciproc in propria
clasificare morala.

Posibilitatea judecarii morale dispare acolo unde simtim ca celalat nu
pare dispus pentru iluminarea sa morala, cand in argumentatia san u
recunoastem altceva decat sofistica, cand el nu pare sa perceapa nici
un apel.

Culpa morala exista insa la toti aceia care acorda spatiu constiintei
morale si caintei. Vinovati in sens moral sunt cei capabili de
ispasire, cei care desi stiau sau ar fi putut sa stie ce cale au de
urmat, au apucat totusi pe o alta cale, pe care acum, in iluminarea de
sine, o recunosc ca fiind o ratacire. Ei au ajuns in aceasta
fundatura, fie intrucat si-au ascuns ceea ce se intampla in jurul lor,
fie intrucat s-au lasat ametiti sau cumparati in schimbul unor
avantaje personale, fie pentru ca s-au supus de frica.

Exemple:

1. Purtarea mastii inevitabila pentru cel ce vroia sa supravietuiasca
atrage dupa sine culpa morala. Declaratiile de loialitate
mincinoase facute in fata unor instante amenintatoare, cum a fost
Gestapoul, gesturi cum a fost salutul hitlerist, participarea la
manifestari publice si multe altele prin care se creea aparenta
unei adeziuni- cine dintre noi nu s-a facut vinovat de a fi recurs
la aceste gesturi? Numai cel uituc se poate insela in aceasta
privinta, pentru ca vrea sa se insele. Deghizarea devenise o
componenta fundamentala a fiintarii noastre factice. Ea ne incarca
acum constiinta morala.
2. Mai rascolitoare insa, mai ales in clipa adevarului este culpa
datorata falsei constiinte. Cate un tanar se trezeste cu groaznica
constatare: constiinta mea s-a inselat; in ce ma mai pot increde?
Credeam ca ma sacrific celui mai nobil tel, ca urmaresc binele in
forta sa suprema. Cine s-a desteptat in felul acesta, se va certa,
pentru a vedea daca vina sa provine din confuzia existenta atunci
sau din faptul ca voit ai inchis ochii si s-a izolat intr-un mod
de viata "onest".

Trebuie sa facem insa distinctia intre onoarea militara si simtul
politic. Constiinta onarei militare ramane in afara oricarei dezbateri
asupra culpei. Cine ramane fidel si neclintit in primejdii, cine da
dovada de curaj si simt al realitatii pastreaza ceva inatacabil in
constiinta sa de sine.

Soldatii care s-au comportat ireprosabil in armata germana au fost
victime ale falsificarii constiintei lor. Astfel se poate explica
faptul ca ei au putut suporta si intreprinde fapte evident
condamnabile, animati de sentimente nationale, cu constiinta impacata.

Datoria fata de patrie este mult mai profunda decat supunerea oarba
fata de cei ce se afla la conducerea statului in momentul respective.
Patria inceteaza sa fie patrie daca sufletul este distrus. Datoria
fata de patrie nu putea sa conduca in mod consecvent la supunerea fata
de Hitler. Tocmai aici s-a interpus falsa constiinta. Nu este vorba de
o culpa simpla. Ea a implicat totodata tragica dezorientare a multor
germani, indeosebi a unei mari parti a tineretului ce nu banuia nimic.
Datoria fata de patrie inseamna daruirea omului in intregime celor mai
inalte exigente, care ne parvin de la cei mai buni stramosi ai nostril
si nu de la idolii unei false traditii.

Este uimitor faptul ca in ciuda tuturor relelor comise, individul s-a
identificat cu armata si statul. Caci caracterul neconditionat al
acestei oarbe conceptii nationale inseamna totodata culpa morala, in
ciuda constiintei impacate a oamenilor.

Aceasta culpa a fost posibila si ca urmare a intelegerii gresite a
indemnului biblic: "Fii supus celui ce te stapaneste!", care a
degenerat in "E ordin!", cuvinte care exprimau si inca mai exprima
pentru multi datoria lor suprema. Unii s-au folosit de aceste cuvinte
pentru a se dezvinovati atunci cand admiteau raul si prostia ca
inevitabile.

Cu cat a fost mai cinstita constiinta si vointa de bine ce i-a animat
la inceput pe oameni, cu atat mai mare a fost dezamagirea ce i-a
cuprins ulterior. Aceasta ii face sa isi analizeze chiar si cea mai
intima credinta. Dezmeticirea si eliberarea de aceste amagiri se face
prin iluminarea de sine. Acestea sunt indispensabile si prin ele
tinerii indealisti devin barbati drepti, morali.

3. Alt exemplu ar fi partiala aprobare a national-socialismului si
acomodarea cu acest regim. Aceasta a dat nastere unei culpe morale
lipsite de tragismul caracteristic formelor anterioare ale culpei.

Una din justificarile raspandite ale acestei atitudini era: "se fac
totusi si lucruri bune". Ea exprima disponibilitatea oamenilor pentru
o presupusa judecare dreapta a lucrurilor. Impartasind aceasta
inselatoare atitudine obiectiva, unii erau dispusi sa vada acel
pretins bine al national-socialismului.

4. Unii cetateni germani se abandonau autoamagirii comode: va veni si
ziua cand se va schimba acest stat rau si cand partidul nazist va
disparea.

Ofiterii isi spuneau ca vor lichida nazismul dupa razboi, tocmai pe
baza voctoriei lor. Ei puneau pe primul loc conducerea Germaniei la
victorie.

Intelectualii isi spuneau ca ei sunt cei ce au curajul discutiei
libere. Considerau ca realizarile spirituale nu le sunt interzise si
ca vor transforma treptat starea de lucruri existenta, readucand-o la
matca vechii spiritualitati germane. Lupta lor era insa o iluzie
convenabila conducerii. Multi dintre intelectuali, urmarind sa obtina
o pozitie directoare, chiar au colaborat cu regimul, pronuntandu-se
public in favoarea puterii, dar mai tarziu au fost inlaturati si au
devenit nemultumiti- ramanand insa de cele mai multe ori simpatizanti
ai regimului, cel putin pana acnd cursul razboiului a devenit
nefavorabil (1942), moment in care au devenit adversari definitivi ai
puterii, avand sentimentul ca au suferit sub nazisti.

5. Exista o diferenta intre cei ce au jucat un rol activ in timpul
nazismului si cei ramasi pasivi. Oamenii politici si executantii
ordinelor, conducatorii si ideologii nazismului

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles