Cum functioneaza organismul uman

Trimis la data: 2004-01-25 Materia: Medicina Nivel: Liceu Pagini: 45 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Ligia Iosif Dimensiune: 171kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Funcţiile de nutriţie
Alimentele si importanţa lor pentru organism
Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de hrană. Sistemul digestiv este format din: tub digestiv( cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire/gros); glande anexe( glande salivare, ficatul, pancreasul); cavitatea bucală( limba, dinţii, peretele superior- bolta palatină şi omuşor, peretele inferior- limba şi papilele gustative, pereţii laterali-obrajii, mucoasa bucală ce este umezită de saliva produsă de glandele salivare).

Atât pe maxilar cât şi pe mandibulă se găsesc dinţii înfipţi în alveolele dentare care sunt organe vii şi dure. Adulţii au 32 de dinţi: incisivi, canini, premolari şi molari cu formula dentară(i. 2/2, c. 1/1, Pm. 2/2, m. 3/3). Copiii au 20 de dinţi, dentiţia se numeşte de lapte, nu au premolari şi formula dentară este: i. 2/2, c. 1/1, m. 3/3.

Un dinte este format din: coroană( smalţ, dentină); rădăcină( vase de sânge, pulpă dentară).Faringele este locul de întâlnire al căii digestive cu calea respiratorie. Intrarea în faringe este străjuită de amigdale, organe de apărare împotriva bacteriilor şi viruşilor ajunse aici prin hrană sau prin aerul inspirat.

Esofagul străbate cutia toracică şi muşchiul diafragm deschizându-se în stomac prin orificiul cardia. Mucoasa esofagului are numeroase cute care-i permit acestuia să se dilate în timpul trecerii lobului alimentar. Musculatura faringelui şi a esofagului participă la înghiţirea hranei. Stomacul este segmentul cel mai dilatat al sistemului digestiv situat în stânga cavităţii abdominale, sub muşchiul diafragm.

Se deschide în duoden prin orificiul pilor. Mucoasa stomacală are numeroase cute şi glande care o protejează. Musculatura se află dispusă în 3 benzi( longitudinal, circular şi oblic). Hrana este amestecată cu sucul gastric şi împinsă în duoden prin orificiul pilor. Intestinul subţire este cel mai lung segment al tubului digestiv, are 4-6 m.

Şi este format din: duoden( partea fixă a intestinului care formează numeroase bucle sau anse intestinale. Intestinul subţire prezintă o mucoasă formată dintr-un singur strat de celule şi prezintă cute circulare şi milioane de vilozităţi intestinale care măresc mult suprafaţa de prelucrare a hranei şi absorbţia. Digestia se termină în intestinul subţire.

Intestinul gros- are o lungime de 1,5 m. şi prezintă la început apendicele, se termină cu orificiul anal. Mucoasa prezintă pliuri şi glande care produc mucus.
Rolul mucusului este acela de a ajuta la formarea materiilor fecale. Glandele anexe îşi varsă produşii de secreţie prin canale speciale în segmente ale tubului digestiv.Glandele salivare produc saliva şi prin canale speciale o elimină în cavitatea bucală;

Ficatul este cea mai voluminoasă glandă din corp, situat în dreapta cavităţii abdominale, sub muşchiul diafragm;Pancreasul se află în spatele stomacului şi secretă sucul pancreatic.Atât bila secretată de ficat cât şi sucul pancreatic se varsă în duoden. Tubul digestiv este căptuşit de o mucoasă care are următoarele roluri: secretă sucurile digestive; participă la absorbţia substanţelor nutritive rezultate în urma digestiei.

Hrana ingerată pe măsură ce străbate tubul digestiv este supusă unui ansamblu de transformări: mecanice, fizice şi chimice care reprezintă digestia. Alimentele sunt mai întâi transformate mecanic şi fizic pentru a uşura prelucrarea lor chimică desfăşurată sub acţiunea unor substanţe din sucurile digestive numite enzime.

Digestia începe în cavitatea bucală cu: transformările mecanice(masticaţie), transformări chimice(se realizează sub acţiunea enzimelor. În salivă există enzima care descompune amidonul în produşi glucidici mai simpli, cu gust dulce. Rezultatul digestiei din cavitatea bucală este bolul alimentar care în timpul deglutiţiei străbate faringele- laringele se închide imediat cu un căpăcel care se numeşte epiglotă- esofagul şi ajunge în stomac prin orificiul cardia.

Digestia gastrică- hrana este depozitată temporal şi prin amestecarea cu sucul gastric ce formează o masă pătoasă numită ahim-gastric. Acidul clorhidric împiedică alterarea alimentelor şi activează enzimele gastrice. Mucusul protejează mucoasa stomacală de acidităţile gastrice şi chiar de atacul enzimelor proprii. Hrana ajunsă în stomac este transferată chimic de două categorii de enzime, astfel proteinele sub acţiunea proteczei sunt transformate în proteine mai simple; lipidele sub acţiunea lipazei sunt transformate în lipide mai simple.

Digestia intestinală este rezultatul acţiunii bilei şi sucului pancreatic ajunse în duoden prin canale speciale; sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale. Bila conţine apă şi pigmenţii biliari care-i dau culoarea verde. Pe lângă aceştia mai conţine nişte săruri biliare care emulsionează grăsimile făcându-le mai uşor de atacat de către lipazele enzime. Bila nu conţine enzime.

Rezultatul digestiei intestinale este obţinerea produşilor finali ai digestiei: nutrimentele. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros şi supuse unor transformări la care participă şi bacteriile prezente aici. Acestea au următoarele roluri: sintetizează vitaminele din grupele B şi R; fermentează resturile; realizează procesul de putrefacţie; materiile fecale vor fi eliminate în procesul de defecaţie.

Organismul are nevoie de substanţe care să-i asigure creşterea, să-i permită repararea uzurilor şi să-i furnizeze energia necesară activităţilor fizice şi psihice. Aceste substanţe şi le procură din alimente.Produsele alimentare fiind diferite, este necesară cunoaşterea conţinutului lor. Deosebit de important este să ştim şi modul în care alimentele trebuie preparate, manipulate şi păstrate.

Alimentele conţin: apă, substanţe organice care ard şi săruri minerale(cenuşa).
Unele componente alimentare, ca, de exemplu, apa, unele săruri minerale şi vitaminele sunt utilizate de organism fără a fi prelucrate, iar alte componente sunt transformate în organism într-o serie de produşi mai simpli, din care acesta sintetizează substanţele proprii organismului. Astfel sunt proteinele, grăsimile(lipidele) şi zaharurile(glucidele).

Factorii nutritivi satisfac în mod diferit necesităţile organismului. Unii sunt folosiţi, în special, ca material de construcţie, deci au un rol plastic; alţii furnizează energia necesară organismului-au rol energetic, iar alţii înlesnesc desfăşurarea anumitor activităţi-rol catalizator(vitamine, hormoni, enzime).De aceea putem grupa necesităţile alimentare ale organismului in necesităţi plastice si necesităţi energetice.

Ca substanţe alimentare cu rol plastic menţionăm, în primul rând, proteinele.
Proteinele se găsesc atât în produse alimentare de origine animală cât şi vegetală. Carnea, ouăle, peştele, mezelurile, brânzeturile etc. sunt bogate in proteine. Leguminoasele uscate(mazărea, fasolea, lintea), cartofii, pâinea etc. conţin proteine vegetale.

Alimentaţia normală trebuie să urmărească asigurarea substanţelor plastice necesare organismului, printr-un aport echilibrat de proteine animale şi vegetale.Între substanţele organice, menţionăm glucidele, pe care le găsim în pâine, cartofi, paste făinoase, dulceaţă etc. Aceste substanţe se oxidează la nivelul celulelor si ţesuturilor, eliberând energia care este necesară desfăşurării normale a tuturor activităţilor din organism.

Tot substanţe alimentare energetice sunt şi lipidele care, alături de glucide, furnizează o mare parte din energia necesară organismului.Alimentaţia normală trebuie să satisfacă nevoile energetice ale organismului, cuprinzând produse care conţin glucide si lipide.În alimentaţia omului, o importanţă deosebită prezintă apa şi sărurile minerale.

Apa este unul din componenţii citoplasmei celulare, în care sunt dizolvate diferitele substanţe. Pe lângă aceasta, apa constituie lichidul circulant în organism(sub forma de sânge, limfă), realizând schimburile nutritive. Apa îndeplineşte şi alt rol, de uniformizare a temperaturii corpului. Deci, apa nu poate lipsi din alimentaţie, este indispensabilă vieţii.

Sărurile minerale mai importante sunt cele de sodiu, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu şi altele. Sărurile de calciu şi de fosfor sunt indispensabile dezvoltării oaselor şi dinţilor şi le găsim in lapte, brânzeturi, legume uscate. De asemenea, fierul este un element indispensabil în alimentaţie, deoarece, după cum vom vedea, intră în alcătuirea globulelor roşii. Carnea, legumele şi fructele sunt principalele ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles