Cum mananci: sanatos sau ieftin ?!?

Trimis la data: 2004-02-15 Materia: Medicina Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 1977
Autor: Mihai Paraschiv Dimensiune: 50kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Folosirea unor termeni de sau ascunde de multe ori prezenţa unui organism modificat genetic. Ignorarea unei etichetări corecte, care să includă, acolo unde este cazul, menţiunea de poate atrage după sine pierderea încrederii consumatorilor în întreg sistemul de etichetare, în baza căruia americanii îşi stabilesc dieta zilnică. Spre deosebite de Uniunea Europeană, în SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu este, în prezent, obligatorie. Japonia intenţionează ca în cel mai scurt timp să impună etichetarea obligatorie a culturilor modificate genetic, atrăgând astfel protestele celor din industria cerealieră americană care exportă masiv în Japonia. Ce sunt organismele modificate genetic?

Folosirea unor termeni de <> sau <> ascunde de multe ori prezenţa unui organism modificat genetic. Ignorarea unei etichetări corecte, care să includă, acolo unde este cazul, menţiunea de <> poate atrage după sine pierderea încrederii consumatorilor în întreg sistemul de etichetare, în baza căruia americanii îşi stabilesc dieta zilnică.
Spre deosebite de Uniunea Europeană, în SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu este, în prezent, obligatorie.
Japonia intenţionează ca în cel mai scurt timp să impună etichetarea obligatorie a culturilor modificate genetic, atrăgând astfel protestele celor din industria cerealieră americană care exportă masiv în Japonia.
Ce sunt organismele modificate genetic?
Recent au fost create plante transgenice cu importanţă majoră în alimentaţie, cum sunt porumbul şi cartofii rezistenţi la insecte, fasolea, soia tolerantă la glifosfat, tomatele cu coacere întârziată şi conţinut ridicate de substanţă solidă etc, precum şi animale transgenice, obţinute cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetică.
Toate aceste fiinţe vii nou create de om nu există în natură, iar impactul lor asupra mediului, ecosistemului şi, implicit, asupra fiinţei umane nu este pe de-a-ntregul cunoscut.
Din dorinţa de a asigura hrana zilnică milioanelor de locuitori ai planetei, nu trebuie să neglijăm însă aspectul esenţial al securităţii alimentare !
Este adevărat că toate alimentele au suferit modificări, într-o oarecare măsură.
Dar ingineria genetică diferă de metodele tradiţionale prin faptul că genele sunt transferate între specii diferite, şi nu în cadrul aceleiaşi specii.
În natură, o astfel de încrucişare nu este posibilă. În ce măsură este afectat echilibrul natural şi care sunt consecinţele? Acestea sunt întrebări la care oamenii de ştiinţă nu au răspunsuri certe.
Alimentele modificate genetic ar putea reprezenta un risc pentru sistemul imunitar uman, declară Stanley Ewan, patologist la Aberdeen University Medical School din Anglia.
În urma experienţelor făcute pe şobolani, aceştia au prezentat importante modificări cerebrale în urma hrănirii lor cu cartofi modificaţi genetic.
Patrick Holden, director al Soil Association din Anglia, (organizaţie fondată în 1946 pentru a promova agricultura organică) consideră că:
a) poluarea culturilor <> cu seminţe modificate genetic reprezintă deja o potenţială problemă, punând în pericol biodiversitatea planetei.
b) nu există nici o dovadă că alimentele modificate genetic ar putea fi cheia către rezolvarea problemei <> a planetei.
Cert este că beneficiarii majori ai acestor organisme modificate genetic sunt însăşi companiile multi-naţionale care le produc şi le comercializează.
Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic trebuie să devină obligatorie. Consumatorul are dreptul de a cunoaşte ce conţine un aliment şi de a alege ce mănâncă, în cunoştinţă de cauză.
Din fericire inca la noi in tara aceste experimentari sunt ,cel mult, in scutece .Veti găsi,desigur, un pesticid, două, dar nu un cartof cu genă de gândac ...


Frankenstein creşte în grădină

Dintr-o eprubetă s-a născut o oaie. Lanuri de tutun luminează noaptea. Cereale răspândesc sperma vegetală a pustiului. Altele rezistă la pesticide, polenul lor e integrat de buruieni care şi ele devin imune şi invadează totul. Savanţii se chinuie să producă bumbac auriu şi roşii albastre, nuci cu mireasmă de iasomie şi vin verde cum numai la Cotnari se mai vedea pe vremea lui Dimitrie Cantemir. Alţii susţin că şi în neolitic se cultiva porumb transgenic, dovadă anumite modificări din ADN-ul plantei. Biotehnologia e pe punctul de a declanşa un mare război comercial transatlantic.

Detonatorul sterilităţii

În ediţia sa din 19-25 august 1999, Le Nouvel Observateur inserează un titlu de senzaţie: “Bomba cu neutroni a agronomiei – Terminator în culturile de bumbac”. Urmează explicaţiile: se introduce în cromozomul plantelor modificate genetic un virus care, în faza finală de maturaţie, declanşează secreţia unei toxine, zice-se, inofensivă pentru consumator ceea ce rămâne însă de văzut. Oricum ea asigură sterilitatea plantei pentru următoarea generaţie. În felul acesta creşte preţul seminţelor fertile pentru o singură însămânţare. Agricultorii, mai cu seamă cei din ţările mai puţin dezvoltate care obişnuiesc să păstreze o parte din recoltă pentru reînsămânţări, vor fi nevoiţi să-şi cumpere an de an materialul săditor. Nu este vorba de vreo fantezie a unui Faust tenebros, ci de o invenţie din cadrul programului Technology Protection System realizat de Delta & Pine Land Co. şi recunoscută la 4 martie 1998 prin brevetul nr. 5723765 depus de mica firmă din Mississippi împreună cu Ministerul Agriculturii Statelor Unite. La două luni după depunerea brevetului, Delta & Pine Land Co. a fost cumpărată, pentru două miliarde de dolari, de gigantul Monsanto, lider mondial în producţia de organisme modificate genetic (OMG). S-a răspândit îndată în întreaga lume teama violentă că Monsanto, păstrând pentru sine secretul noii invenţii, va introduce în circulaţie plante conţinând virusul sterilităţii. Adversarii ingineriei genetice nu sunt puţini în Statele Unite, iar în restul lumii, ei formează majoritatea publicului, drept care, cei mai militanţi dintre ei au botezat îndată gena stearpă cu numele escatologic de Terminator. Mii de indexuri acuzatoare se îndreaptă spre Monsanto şi interesele sale monopoliste. Margaret Mellon, unive rsitară americană, membră în Union of Concerned Scientists, rezumă astfel noua sfidare: “Această tehnologie agronomică nu sporeşte randamentul şi nu ameliorează valoarea nutritivă a alimentelor. Nu are decât un singur scop: sterilizarea plantelor. Ea produce seminţele morţii”.
Terminator este, fără îndoială, o capcană genetică, embrionul viitoarelor războaie bioeconomice. Fabien Gruhier, semnatarul articolului din Le Nouvel Observateur, imaginează un scenariu: “Organismelor vii le-ar putea fi insinuate virusuri producând boli care să nu apară decât după mai mulţi ani şi care să nu poată fi tratate decât cu anumite mijloace procurate din surse bine determinate dinainte. Aceleaşi virusuri şi maladii ar putea fi activate la comandă pentru a pedepsi state incorecte sub aspect politic în ochii Unchiului Sam!”


Boli transmise prin alimentele transgenice

În întreg Regatul Unit, o avalanşă de atacuri virulente s-a abătut asupra producătorilor de organisme modificate genetic. Nu a fost doar o prelungire a scandalului maladiei vacii nebune, ci o izbucnire pe scară largă în mass-media a Afacerii Pusztay. Arpad Pusztay, cetăţean britanic de origine maghiară, azi 72 ani, cercetător la Rowett Research Institute din Abardeen, Scoţia, a afirmat la televiziune în 1998, că şobolanii hrăniţi cu alimente transgenice prezentau tulburări imunitare alarmante. Ca urmare, o anchetă a fost deschisă asupra metodelor sale de cercetare.
Pusztay s-a pensionat, afacerea a părut clasată până când, la începutul lui februarie anul următor, un grup de oameni de ştiinţă, dintre care însă niciunul nu e specialist în inginerie genetică, a semnat o petiţie acuzându-l pe patronul lui Pusztay de atitudine discriminativă. Pusztay lucra cu lectinele, o familie de proteine insecticide ce se găsesc în anumite soiuri de fasole. A îmbogăţit cu lectine un lot de cartofi, iar altul l-a modificat genetic ca să poată produce aceste proteine. A hrănit şobolanii cu tuberculii modificaţi genetic şi a observat o atrofiere a ficatului rozătoarelor şi, implicit, apariţia unor deficienţe imunitare. Institutul scoţian a cerut o anchetă independentă care a negat concluziile lui Pusztay, dar profesorul Stanley Ewen de la Universitatea din Abardeen a întreprins noi investigaţii care au confirmat ipoteza cercetătorului de origine ungară. Numai că nici studiile lui Pusztay, nici cele ale lui Ewen nu au fost publicate şi nici supuse expertizei unei terţe părţi, drept care, declară Ray Baker, responsabil al Consiliului Cercetărilor în Biotehnologie şi în Biologie: “noi nu putem să le evaluăm pentru că nu avem acces la date”.

Opinia ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles