Curba Phillips - inflatie si somaj

Trimis la data: 2007-09-28 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 4374
Autor: Marius DAN Dimensiune: 14kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Curba Phillips - inflatie si somaj
Orice politică are drept scop declarat atât un nivel scăzut de şomaj, cât şi o inflaţie moderată. Aceasta, cu scopul esnţial de a creea o creştere economica înaltă şi durabilă. Totuşi, ultimele decenii ne arată că procesele inflaţioniste şi ale neocupării se interferează în multiple domenii şi cu efecte din ce în ce mai neaşteptate. Relaţia dintre şomaj şi inflaţie – ambele privite în dinamică – este surprinsă cu ajutorul curbei Phillips, după numele economistului englez de origine neo-zeelandeză care a fundamentat-o pentru prima dată.

Curba Phillips - inflatie si somaj
Pe baza cercetării unei ample serii de date, care s-au extins pe intervalul de timp 1861-1957, privitoare la rata şomajului (ca indicator structural) şi dinamica salariului nominal (ca indice cu bază în lanţ) în Anglia, economistul englez A. W. Phillips a descoperit o relaţie logică între dinamicile celor două mărimi. Pe baza ipotezei, conform căreia modificarea preţului este egală cu modificarea salariului minus efectul creşterii productivităţii medii, Phillips a observat o relaţie inversă între rata inflaţiei şi rata şomajului. Nivelul şomajului a fost mai mare când ritmul de creştere a salariului nominal a fost mai lent. Invers, şomajul a fost mai mic când creşterile salariului nominal au fost mai rapide.

Curba Phillips - inflatie si somaj
Relaţiile sunt plauzibile, deoarece nivelul şi dinamica salariului depind de raportul dintre cererea şi oferta de muncă. Dacă, de pildă, cererea de muncă este mai mare decât oferta, atunci salariile sunt mai mari, ele cresc. Caracterul plauzibil al relaţiei se poate demonstra şi pe baza aşezării salariului în postură de variabilă independentă. Salariile mai mici fac ca cererea să fie mai mare ca oferta. Extinzând relaţiile, s-a considerat că guvernele pot reduce rata şomajului provocând în mod deliberat inflaţia. Ideea este destul de hazardată.În varianta sa originală, curba Phillips este o relaţie de interdependenţă inversă între nivelul relativ al şomajului şi ritmurile de creştere a salariului nominal.

Curba Phillips - inflatie si somaj
Această relaţie poate fi surprinsă prin formula:
DWt = f(u)t, unde

• DW este modificarea în ratele salariului nominal;
• u este rata şomajului;
• t este timpul (perioada, fiecare an economic).
Până în anul 1948, salariile nominale erau flexibile în ambele sensuri şi de aceea curba Phillips intersecta axa orizontală la o rată de şomaj de peste 6%, iar la o scădere a salariului nominal cu 1% rata şomajului putea ajunge la 7%. Pentru ilustrare să presupunem mărimile următoare în zece ani consecutivi:

Rata medie a şomajului 1 1,5 2 3 4 5,5 6 7 9 10,5
Ritmul modificării salariului nominal 8 7,6 5,4 4,2 2,7 0,8 0 -1 -1,5 -1,8
Punctul de pe curbură A B C D E F G H I J
Pe baza acestor mărimi, se poate înlocuii graficul de mai jos:

Curba Phillips - inflatie si somaj
În perioada postbelică, salariile nominale (ca preţurile) şi-au pierdut capacitatea de a răspunde la factorii de scădere. Ele au devenit rigide în ceea ce priveşte abaterea în jos. De aceea, curba Phillips se înscrie acum doar deasupra axei orizontale a graficului geometric.

Curba Phillips, pe care economiştii o folosesc în zilele noastre, se deosebeşte de cea iniţială prin trei aspecte:
1) În modelul contemporan, ritmurile de modificare anuală a salariului mediu nominal au fost înlocuite cu ratele inflaţiei. Această deosebire nu are o prea mare importanţă principală, deoarece creşterea salariului nominal, ca şi modificarea salariului real sunt strâns legate între ele. În perioadele în care are loc creşterea rapidă a salariului se înregistrează, de regulă, şi o creştere rapidă a preţurilor.

2) Curba Phillips actuală include indicatorul ritmurilor aşteptate ale inflaţiei (nu doar pe cele înregistrate efectiv). Prin acestea, modelul este tributar economistului american Milton Friedman. Dezvoltând, la sfârşitul anilor ’60, modelul aşteptărilor false ale lucrătorilor, acest economist a pus în evidenţă importanţa deosebită a aşteptărilor pentru analiza ofertei globale.

3) Modelul teoretic de analiză contemporană include şi indicatorul schimbărilor şoc ale ofertei. Prin această nouă variabilă cuprinsă, curba Phillips este datoare O.P.E.C. Primul şoc petrolier (1973), ca şi cel de-al doilea (1978) , prin care preţurile mondiale la petrol au fost substanţial ridicate, au determinat pe specialişti să-şi îndrepte atenţia asupra urmărilor şocurilor economice, în general asupra nivelului şi dinamicii ofertei globale. Curba Phillips este un instrument de fundamentare a politicilor economiei ofertei. Ea este o altermativă de reprezentare a ofertei globale. Pe baza ei, se adoptă politica economică de reglementare a cererii globale, şi astfel se ajunge la fundamentarea alegerii între inflaţie şi şomaj, ale cărei condiţii sunt date de curba ofertei globale.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles