Dacia din antichitate pana in anul 275

Trimis la data: 2004-11-17 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Dorina Dimensiune: 39kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Statul geto-dac s-a constituit la o treaptă avansată a dezvoltării societăţii tracilor de nord. Procesul de unificare a tracilor de nord a fost generat de mai mulţi factori. E necesar să menţionăm în primul rând premisa economică, în cea de a doua etapă a epocii fierului (Latene) în spaţiul locuit de daci au fost realizate progrese considerabile în metalurgia fierului: colecţionarea brăzdarului de fier (secolul al II-lea î.Chr.), a altor unelte de muncă cu o productivitate mai înaltă, a diferitor arme etc.

Statul Dac in antichitate

Regatul Dac in timpul lui Burebista
Statul geto-dac s-a constituit la o treapta avansata a dezvoltarii societatii tracilor de nord. Procesul de unificare a tracilor de nord a fost generat de mai multi factori. E necesar sa mentionam în primul rând premisa economica, în cea de a doua etapa a epocii fierului (Latene) în spatiul locuit de daci au fost realizate progrese considerabile în metalurgia fierului: colectionarea brazdarului de fier (secolul al II-lea î.Chr.), a altor unelte de munca cu o productivitate mai înalta, a diferitor arme etc.

În acelasi timp, se amplifica schimburile economice cu orasele si statele vecine, mai ales cu orasele-colonii grecesti. Negustorii eleni aduceau în localitatile geto-dace obiecte de arta, bijuterii, vin de calitate în amfore etc., iar de aici procurau produse agricole, miere, blanuri s.a. Ca urmare a dezvoltarii relatiilor comerciale s-a impus circulatia monetara. Aceste schimbari dinamizau tot mai mult legaturile din interiorul spatiului locuit de tracii de nord. La început, în secolul al IV-lea î.Chr., se raspândeau monedele oraselor grecesti (Istria, Tira), a Macedoniei, Traciei elenizate. Spre sfârsitul secolului al IV-lea apare moneda proprie geto-daca. Monedele prezentau imitatii ale celor de argint batute în Macedonia sub Filip al II-lea si apoi sub Alexandru cel Mare, fiind raspândite pe întreg spatiul locuit de geto-daci.

Nivelul atins cu timpul de societatea geto-daca a favorizat mai târziu si legaturile ei sub diverse forme cu civilizatia romana. Cu începere din secolul al II-lea î.Chr., odata cu penetratia economica romana în Peninsula Balcanica, în spatiul geto-dacic patrund obiecte de export romane (ceramica, piese de argint, bronz, fier si sticla, precum si monede romane). Bastinasii exportau vite, piei, blanuri, grâne, lemn si alte produse. Influenta romana se resimte si în viata spirituala: în religie, în scriere cu litere latine, în acumularea cunostintelor stiintifice etc. Contactul cu romanitatea a favorizat declansarea procesului de romanizare.

Constructiile acestor sanctuare
demonstreaza ca geto-dacii aveau cunostinte în domeniul matematicii si
astronomiei (sanctuarele de la cetatea Blidaru, Sarmizegetuza,
Butuceni (Orhei) s.a.).
Unificarea politica a geto-dacilor a fost favorizata si de
evenimentele externe. O primejdie reala pentru geto-daci a prezentat
patrunderea romanilor în zona Marii Negre si în Dobrogea (secolul I
î.Chr.). Totodata, în aceasta perioada scade atât puterea triburilor
celtice, asezate în vestul spatiului Carpato-Dunarean si în zona
intracarpatica, cât si rolul militar si politic al tribului germanic
al bastarnilor, stabiliti în secolele III-II î.Chr. în regiunile de
silvostepa dintre Carpati si Nistru.
Aparitia formatiunilor social-politice premargatoare organizarii
statale.
Nivelul înaintat de dezvoltare a societatii geto-dace în a 0x08
graphic
doua etapa a epocii fierului a favorizat accentuarea diferentierii
sociale si aparitia unor formatiuni social-politice anterioare
organizarii statale. Forma de organizare social-politica era
prezentata la acea etapa de uniuni tribale, conduse de sefi militari
(unii dintre acestea sunt mentionati în izvoarele scrise si pe monede,
cu denumirea de basilei).
O asemenea uniune (comunitate) si organizare a geto-dacilor întâlneste
la 514 regele persan Darius în Dobrogea în timpul conflictului sau cu
scitii. Informatii pretioase despre o alta uniune de triburi geto-dace
de la nord de Dunare ne transmite istoricul grec Adrian din secolul al
II-lea î.Chr. El a descris atacul lui Alexandru Macedon din anul 335
î.Chr. asupra getilor din Câmpia Dunareana. Getii concentrase lânga o
cetate slab întarita 4000 de calareti si 10.000 de pedestri. In fata
puternicii osti ale lui Alexandru ei au preferat sa se retraga, fiind
urmariti de pedestrimea macedoneana, care îsi croia drumul prin
lanurile de grâu ale getilor.
De asemenea în Câmpia Munteana devine cunoscuta la sfârsitul secolului
al IV-lea Î.Chr, o puternica uniune politica a getilor, condusa de
regele Dromichaetes. în anul 300 Î.Chr. Dromichaetes înfrunta o
campanie militara a regelui macedonean al Traciei - Lysimach,
facându-l prizoner pe fiul acestuia, într-o noua campanie la 292
î.Chr. Lysimach este din nou înfrânt de catre Dromichaetes si este
luat chiar el prizonier. Dromichaetes, însa, nu-l omoara, ci da un
ospat regal în onoarea lui si îl elibereaza în schimbul pacii,
casatorindu-se cu fiica lui Lysimach.
În secolele III-II Î.Chr, izvoarele mentioneaza doi basilei geto-daci,
care aveau sub autoritatea lor colonia Histria. Este vorba de
Zalmodegikos, apoi de Rhemaxos. în Transilvania si în vestul Moldovei
(prin anul 200 Î.Chr.) era cunoscuta capetenia unei uniuni tribale -
Oroles, care, fiind înfrânt de bastarni, si-a chemat din nou oastea la
lupta, iesind biruitor. Tot în aceasta zona este situata de izvoarele
scrise (Trogus Pompeius) stapânirea regelui dac Rubobostes în a doua
jumatate a secolului al II-lea Î.Chr.)
Uniunile tribale mentionate mai sus corespundeau etapei de organizare
social-politica a geto-dacilor, care a precedat aparitia statului
condus de Burebista.
Razboaiele unificatoare ale lui Burebista.
În anul 82 î.Chr. (dupa cum rezulta din afirmatia istoricului
lordanes) îsi începe activitatea sa de unificator al triburilor
geto-dace Burebista, conducatorul unei uniuni tribale. El întreprinde
pentru aceasta doua mari campanii militare.
În anii 60-59 î.Chr. dupa ce a unificat triburile din interiorul
cercului carpatic, Burebista si-a îndreptat actiunea împotriva
celtilor din sud-vestul si nord-vestul Daciei, ajungând pâna în
Macedonia si la Dunarea mijlocie. Apoi urmeaza ofensiva lui Burebista
spre Câmpia Panonica, unde ataca triburile celtice ale boilor si
tauristicilor. Fiind distrusi, celtii se retrag în Galia (Franta) si
Noricum (Austria), în urma acestei campanii Burebista îsi consolideaza
stapânirea pînâ la Morava si Dunarea mijlocie, devenind o forta
militara importanta, caci cum scria Strabon, el "a ajuns sa fie temut
chiar si de romani".
O alta campanie militara a lui Burebista începe în anul 55 î.Chr.,
fiind îndreptata spre zona Marii Negre. In urma acestei ofensive el îi
supune pe bastarni, stabiliti între Carpati si Prut, pe sarmatii din
zona Bugului, apoi cucereste coloniile grecesti: Olbia, Tiras, Histria
s.a. Unele colonii, ca Dionysopolis (Balcic), i-au câstigat bunavointa
prin supunere benevola.
Astfel, regatul lui Burebista se întindea: de la Dunarea mijlocie (la
vest) pâna la gurile Bugului (la est), si de la Carpati! Padurosi (la
nord) pâna la Muntii Balcani (la sud). Statul nou creat era cunoscut
sub numele de Dacia.
În lucrarile istoricilor continua discutia privind teritoriile si
triburile ce se aflau initial sub ascultarea lui Burebista, precum si
mersul acestui proces de unificare. Unii istorici sustin ca
activitatea unificatoare Burebista a început-o în regiunile
intramontane, unde putea sa se afle o formatiune politica, asupra
carui fapt arata si puternicile cetati ce se aflau acolo. Se
mentioneaza si faptul ca în anul 80 i.Chr. Burebista a atacat la
granitele Transilvaniei triburile celte ale bolilor si tauristicilor.
Alti istorici presupun ca Burebista a fost conducatorul unei uniuni
politice din câmpia de la nord de Dunare, care apoi si-a extins
puterea si asupra spatiului locuit de daci din zona intracarpatica.
Acesti istorici pornesc de la faptul ca cetatile din Muntii Orastiei
au fost ridicate în timpul lui Burebista si considera ca initial aici
n-au putut exista un centru de organizare politica.
În sfârsit, o

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles