Dan, capitan de plai - Vasile Alecsandri

Trimis la data: 2005-06-20 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 4424
Autor: Otilia Lungu Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
V. Alecsandri a fost poetul vitejiei, al bărbăţiei militare romîneşti; ilustrativ este ciclul Ostaşilor noştri – inspirat de crîncena încleştare a Războiului de Independenţă – în care poetul cîntă bravura din unghiul omului de rînd, dar şi volumul Legende (Conţinînd două cicluri de versuri, din 1875-1880, ce cuprinde 32 de piese), care infăşoara sîmburele epic în faldurile istorii şi ale fantezii, aruncînd mereu punţi între real şi fantastic.

V. Alecsandri a fost poetul vitejiei, al bărbăţiei militare romîneşti; ilustrativ este ciclul Ostaşilor noştri – inspirat de crîncena încleştare a Războiului de Independenţă – în care poetul cîntă bravura din unghiul omului de rînd, dar şi volumul Legende (Conţinînd două cicluri de versuri, din 1875-1880, ce cuprinde 32 de piese), care infăşoara sîmburele epic în faldurile istorii şi ale fantezii, aruncînd mereu punţi între real şi fantastic.
Dan, căpitan de plai (1874) e mai reuşit fiindcă scriitorul combină mai liber istoria cu fabula; eroii, Dan şi Ursan, se plasează la graniţă dintre realitate şi mit.
Poemul este alcătuit din şapte părţi, precedate de un motor, un fragment dintr-un ,,cîntic poporal”:,,Frunză verde de mălai,/Cine merge sus în rai?/Merge Dan şoiman de plai/C-a ucis el mult duşmani,/ Un viziu şi patru hani” şi urmăreşte reliefarea luptea dîrze a celor doi războinico, Dan şi Ursan, împotriva năvălitorilor tătari, pe care reuşesc săi oprească şi săi ţină în lor pînă la sosirea orheienilor.

Compoziţia şi subiectul.
Dan, căpitan de plai este împărţit în şapte capitole – tablouri (numerotate de autor cu cifre latine), fiecare cuprinzînd relatarea uneia din întîmplările care contribuie la conturarea subiectului. În expoziţia (I,II) sunt prezentaţi eroii – Dan, care trăieşte ,,pe-un munte păduratic”, află, ascultînd ce vorbesc ,,doi vechi stejari”, că-i ,,sabie în ţară”, c-au năvălit tătarii şi ,,ţara-i în foc”. Vulturii şi ulii (simbolizind pe tătari) îi confirmă spusele stejarilor. El hotărăşte să plece deîndată împotriva cotropitorilor (intriga), zicîndu-şi:,,O, Doamne sfinte, mai dă-mi zile de trai/Pîn ce-oi strivi toţi lupii, toţi şerpii de pe plai”.
Capitolele III – IV (subiectul propriu-zis) prezintă întîlnirea lui Dan cu Ursan, ca şi descrierea luptei celor doi viteji cu oastea tătărească, luptă care constituie totodată şi punctul culminant al poemului. Cei doi sunt înzestraţi de autor cu puteri (supranaturale) ca ale eroilor din basme: ei reuşesc să-şi taie drum prin ,,neagra tătărime”, pînă ce se întîlnesc faţă în faţă şi îşi încrucişează armele, fericiţi de victorie. În cael moment însă, Ursan este rănit, iar Dan îţi apără cu străşnicie tovarăşul de armeş încercînd să-l scoată de pe cîmpul de luptă, este el însuşi lovit de o altă săgeată tătărească.
Apariţia fulgerătoare a Fulgăi (stăpînind ca o amazonă cei mai focoşi cai şi galopînd sălbatic pri spaţii pustii), care reuşeşte să scoată trupul tatălui ei din încăierare, sosirea arcaşilor moldoveni, ,,ce vin c-o falcă-n ceruri aprinşi ca nişte zmei"” ca şi luarea lui Dan prizonier, constituie deznodămîntul acţiunii.
În final, poemul mai conţine un episod emoţionant, acela al aducerii lui Dan în faţa hanului Ghirai (capitolul VII). Demn, eroul nu-şi leapădă credinţa străbună, dar îşi exprimă ultima dorinţă: de-a mai putea săruta odată pămîntul Moldovei. Este magistral episodul reîntoarcerii lui Dan, grav rănit, în cortul hanului, episod încheiat cu moartea eroului.
Poemul se remarcă într-o deăvîrşită construcţie epică, evidentă din felul în care este condusă acţiunea, cum sunt înlănţuite diferite episoade. Acţiunea se desfăţoară într-o gradaţie continuă şi logică, din momentul în care Dan află de năvălirea tătarilor şi pînă la stingerea lui, în cortul hanului Ghirai.
Naraţiunea faptelor se împleteşte strîns cu dialoguri concise, dar care dau dinadism, cu portretele eroilor, cu descrieri plastice (cum este tabloul zguduitor al arderii satelor în flăcări). Scenele de mase, priveliştele de ansamblu, sunt zugrăvite cu aceeaşi măiestrie, în culori şi linii viguroase; eroii dau dovadă de o exemplară bărbăţie în faţa duşmanului, ei căpătînd proporţii legendare; portretele lor sunt ilustrative pentru curajul, spiritul de sacrificii şi patriotismul românilor.
Personajul principal al poemului este Dan. El este o întrupare simbolică a patriotismului şi a eroismului anonim popular.
Realizat cu mijloacele cele mai mari ale artei, portretul lui Dan reprezintă, simbolic, vitejia poporului român în lupta pentru libertate şi independenţă, pentru păstrarea specificului strămoşesc.
Dan, căpitan de plai este un poem eroic adica nareazp o acţiune mai complicată decît a baladei, cuprinzînd mai multe episoade în care se povestesc fapte măreţe, săvîrşite de personaje însufleţite de sentimente nobile).
V. Alecsandri creează un erou miraculos de puternic în luptă (Dan), duşmanii se îngrozesc la apariţia sa, el cunoaşte glasurile tainice ale naturii (află de la nişte stejari prăpădul din vale); vulturii îl călăuzesc în drumul său, iar rîul îşi micşorează undele ca el să poată trece.
Printr-o varietate de procedee artistice (directe şi indirecte), autorul realizează portretul complex al acestui erou, un portret fizic şi moral.
Astfel, în prima secvenţă, V. Alecsandri ne prezintă aspectul exterior al personajului şi mediul în care trăieşte: ,,Bătrînul Dan trăieşte ca şoimul singuratic/În peşteră de stîncă, pe-un munte păduratic”. Bătrînul oştean, cu toate că a împlinit un secol de viaţă (,,Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară”) şi zădărniciile îi amintesc mereu de bătrîneţe (,,Timpul rece apasă-umărul meu/Şi cît m-afund în zile tot simt că e mai greu”), continuă să stea de strajă ţării, aşa cum l-a ,,deprins Ştefan, uşoarp ţărîna-i fie”.
Momentele de supremă fericire (amintirile din tinereţe), cînd ţara-i striga ,,La luptă, Dane!”, alternează cu meditaţiile solitarului Dan, legate de eterna temă a morţii: ,,O! lege-a nimicirei! o! Lege nemiloasă!/Cînd, cînd s-a toci oare a vremii lungă coasă?” este de reţinut metafora sugestivă (,,a vremei lungă coasă”) pentru ilustrarea ideii de trecere ireversibilă a timpului, ca şi interogaţia retorică (punctînd demnitatea celei care începe să constate că bătrîneţea este vîrsta neputinţei). Regretul după anii tinereţii este impresionant subliniat de alte două (sugestive) metafore: Dan priveşte ,,Fantoma drăgălaşă a verdei tinereţi/Ce fuge de răsuflul geroasei bătrîneţi”. Dan trăieşte în comuniune totală ca natura, ceea ce configurează semnificaţia simbolică a personajului (sinbol al vitejiei poporului nostru pentru liberate şi independenţă naţională); el este, asemenea haiducului din baladele noastre populare, un simbol al poporului care a trăit în mediul ambiant al naturii ce i-a fost ,,casă”. Prin introducerea unor sugestive epitete şi comparaţii în structura poetică, autorul sugerează ideea de vechime a bătrînului Dan: El este ,,Vechi pustnic rămas singur din timpul său afară,/Ca pe un gol de munte o stîncă solitară”; el a albit de ani şi zile, ceea ce presupune şi experienţă de viaţă, dar şi luarea în considerare a aspectului exterior:Apoi el pleacă fruntea şi cade în visare,/Iar munţii,albi ca dînsul,se-nchină-n depărtare”.
Cu privire la titlul poemului, facem următoarele precizări: Dan este numele personajului principal, la opoziţia dezvoltată ,,căpitan de plai” asociază doi termeni din sfere ale vocabularului foarte îndepărtate: ,,căpitan” este un termen militar, iar ,,plai” este un termen de sfera limbajului comun, denumind ,,partea superioară a unui munte sau deal, aproape plană, acoperită cu pajişte”, locul specific al românului, a cărui imagine paradisiacă apare şi-n balada Mioriţa.
În viziunea artistică al lui Alecsandri, Dan este oşteanul care stă de veghe la hotarele patriei, care supraveghează, din poruncă domnească, plaiurile româneşti, avînd conştiinţa datoriei, aceea de a le apăra de invaziile străine.
Portretul fizic al ereoului se va întregi de aici în colo cu o sumă de trăsături morale, proprii personajului romantic excepţional, plus în situaţii excepţionale. Dan e un mare patriot: ,,Pe cînd el tînăr” punea în slujba ţării cea mai frumoasă podoabă: ,,dalba-i vitejie”, adesea pleca singur ,,prin codrii fioroşi” de la hotare, în care ,,tuna şi fulgera” contra cotropitorilor, ,,ca trăsnetul era” cînd ,,vîntura” oştile duşmane. Astfel ,,ţara dormea în pace pe timpii cei mai răi”: ,,deci îi plăcea să-nfrunte dalba-i vitejie/Pe cei care prin lume purtau bici de urgie,/Şi mult iubea cînd ţara striga:,,La luptă, Dane!”/Să vînture ca pleava oştirele duşmanii./Atunci a lui mînie ca trăsnetul era,/În patru mari hotare tuna şi fulgera,/Iar ţara domnea în pace pe timpii cei mai răi/Cînd Dan veghea-n picioare la căpătîiul ei”.
Ţara apare personificată, iar Dan – un simbol al existenţei ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles