Date despre proteine si aminoacizi
Date despre proteine si aminoacizi - Proteinelor constituie în prezent un nume familiar , stiindu-se ca reprezinta o parte necesara a alimentatiei noastre , ce poate fi obtinuta în special din oua , lapte carne , cât si din fasole , mazare nuci . Ca aspect , la microscop , proteinele sunt subtiri , ca niste bastonase gelatinoase . În organele animale apar sub forma de muschi , piele ,par .
Ele se gasesc si în plante , în cantitati mai mici . Toate sunt amestecuri de compusi complecsi , continând carbon , hidrogen , azot , oxigen , uneori si fosfor , fier , iar de multe ori sulf . Proteinele sunt principali constituenti ai corpului animalelor . Îndeplinind o mare varietate de functii , se descopera o diversificare deosebita în alcatuirea lor .
S-a demonstrat ca proteinele constituie partea cea mai însemnata din substanta uscata a celulelor . În corpul omenesc , 15 % din greutate se datoreaza proteinelor. Analiza lor elementara a fost facuta de chimistul olandez Gerardus Iohannes Mulder( 1802 - 1882 ) , extragându-le din tesuturi animale si vegetale . Acesta le-a dat , în anul 1838 , la sugestia fostului sau profesor J.J. Berzelius , numele de proteine , de la grecescul 'protos' , care înseamna primul , în prima linie . Mulder publica aceasta denumire în 1840 ( în unele tratate apare anul 1843 ) , în limba olandeza , tradusa apoi si în limba franceza .
Primul aminoacid a fost descoperit de naturalistul francez Henri Braconnot ( 1780 - 1855 ) , în 1818 . El se numeste pectina si face parte dintre glucide ; la fel ca si glicina , izolata doi ani mai târziu , tot de el , din hidratii de gelatina .
Primele cercetari pentru descifrarea alcatuirii proteinelor au fost facute de chimistul german Emil Herman Fischer . În 1875 , el a aratat cum hidrazina poate fi folosita la separarea si identificarea diferitelor tipuri de zahar din amestecurile impure .
Obtinând succese , a fost solicitat de Baeyer la Universitatea din Erlanger , unde a facut primele observatii asupra stereochimiei . Apoi a studiat purinele , elucidând structura acestora în detaliu, legând-o de mecanismul vietii . E. Fischer a aratat ca purinele ( constituenti ai acizilor nucleici ) sunt molecule-cheie în tesuturile vii .
Desi în 1902 I s-a acordat Premiul Nobel , viata stiintifica a lui
E. Fischer si-a continuat linia ascendenta . Urmatorii ani a manifestat interes în studiul moleculelor complicate ale proteinelor , aratând modul în care aminoacizii se combina în molecula proteica , precum si metoda de legare a acestora . Astfel , în 1907 , a construit o molecula proteica alcatuita din 18 unitati de aminoacizi . Experimentând-o a aratat ca enzimele digestive o ataca la fel ca pe o proteina naturala .
Descoperirile ulterioare au demonstrat ca , din multitudinea de aminoacizi existenti , viata a selectat doar 20 , din care mentionam : glicina , alanina , valina , leucina , izoleucina , fenilalanina , prolina , triptofanul , serina , treonina , metionina , asparagina , acidul glutamic , cisteina , tirozina , histidina , lizina si arginina .
Fischer a demonstrat ca aminoacizii proveniti din hidroliza proteinelor , prin recombinare alcatuiesc un grup de substante numite peptide
( sau peptone ) . Apare o legatura covalenta , numita legatura peptidica , rezultata din reactia partii acide a unui aminoacid cu gruparea aminica ( bazica ) a altuia .
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!