Definirea conceptului de personalitate

Trimis la data: 2005-05-26 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Iulian Trincu Dimensiune: 31kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Analiza funcţionalã a diferitelor elemente luate separat dã rezultate pozitive numai atunci când le considerãm ca verigi aflate în strânsã legãturã ale unui întreg indivizibil. În plan psihologic, „elementele” ar fi procesele, funcţiile şi însuşirile psihice; întregul - Personalitatea. Problema personalitãţii ocupã azi un loc central atât în cercetãrile teoretice cât şi aplicative. Cu toate acestea, în afarã de „inteligenţã” , nici un alt concept al psihologiei nu este atât de complex şi nedeterminat ca cel de „personalitate”.

Definirea conceptului de personalitate

Analiza functională a diferitelor elemente luate separat dă
rezultate pozitive numai atunci când le considerăm ca verigi aflate în
strânsă legătură ale unui întreg indivizibil. În plan psihologic,
"elementele" ar fi procesele, functiile si însusirile psihice;
întregul - Personalitatea. Problema personalitătii ocupă azi un loc
central atât în cercetările teoretice cât si aplicative. Cu toate
acestea, în afară de "inteligentă" , nici un alt concept al
psihologiei nu este atât de complex si nedeterminat ca cel de
"personalitate". În 1931, G.W. Allport enumera peste 50 de definitii,
iar astăzi McClelland găseste peste 100 de definitii ale termenului.
Se apreciază că la ora actuală pot fi delimitate cu usurintă cel putin
10 - 12 scoli personologice. Printre cele mai cunoscute se numără:
teoria psihanalitică (S. Freud, A. Adler, K. Jung, s.a.); teoria
factorială (G. Allport); teoria personalistă (C. Rogers); teoria
organismică; teoria socio-culturală s.a.

Fiecare dintre aceste teorii urmăreste să găsească un cadru
specific de referintă si un început unic care să deducă întreaga
constructie. Unii autori încearcă să exprime în definitie caracterul
complex al structurii personalitătii, accentuând asupra ordinii si
regulii de compunere a unor elemente calitativ distincte: biologice,
fiziologice, psihologice si socio-culturale. Astfel Sheldon defineste
personalitatea ca ansamblu de caracteristici bio-fizio-psihologice
care permite o adaptare la ambiantă. R.B.Cattell consideră
personalitatea o constructie factorială dinamică, exprimată în
modalitatea răspunsurilor la situatii. G. Allport derivă sensul
notiunii de personalitate în intersectarea structurilor bazale,
tipologice si individuale.

În ciuda deosebirii punctelor de plecare si a procedeelor de
analiză, majoritatea autorilor contemporani relevă, în calitate de
radical comun al definirii personalitătii, atributul unitătii,
integralitătii, structuralitătii. Chestiunea care continuă să fie
controversată este aceea a raportului dintre ponderea determinărilor
interne (ereditare) si cea a conditionărilor externe în structurarea
întregului personalitătii, dintre stabil si dinamic.

Toate acestea sunt probleme de cea mai mare importantă
stiintifică si nu pot fi ocolite. Ele apar inevitabil în procesul
cercetării, concretizându-se în fapte, fenomene care nu erau prevăzute
initial de ipoteza de lucru si care nici nu se subsumează ei.

O definitie clasică a personalitătii, prin gen proxim,
probabil că nici nu este posibilă. Cel putin la ora actuală nu putem
avea pretentie la asa ceva; vom continua multă vreme să operăm cu
definitii relative, partiale, care delimitează diferite directii
concrete de investigatie, diferite laturi ale personalitătii.

Întâlnim frecvent întrebări ca acestea: Cât de multe date
trebuie să avem despre cineva pentru a-i cunoaste personalitatea ? Pe
ce aspecte trebuie să ne bazăm pentru a trece de la simpla
inventariere a faptelor de conduită ale omului la explicarea
cauzalitătii lor. La nici una dintre ele răspunsul nu poate fi
formulat în termeni categorici.

Spre deosebire de fizică, astronomie sau chimie, în
psihologia personalitătii trecerea de la un model teoretic general la
cazul individual nu este niciodată rectilinie si corespondenta
niciodată perfectă. La nivelul personalitătii conditionările si
relatiile se desfăsoară sub semnul posibilului, al probabilului, si nu
sub cel al unei cauzalităti liniare.

Adoptând ideea că personalitatea este un sistem dinamic
hipercomplex, trebuie să admitem o serie de conventii de ordin
operational-logic si anume:

· delimitarea ei de la un anumit nivel de abstractizare;

· organizarea ierarhică, plurinivelară;

· realizarea unei comunicatii bilaterale cu mediul si
efectuarea unor sarcini specifice de reglare;

· caracterul emergent si independenta relativă fată de
elementele componente;

· îmbinarea analizei structurale cu analiza concret-istorică;

· analiza structurii interne pe baza metodei blocurilor
functionale complementare, si nu prin reductie la elementele
substantiale, energetice sau informationale.

Personalitatea este o dimensiune supraordonată, cu functie
integrativ-adaptativă a omului, care presupune existenta celorlalte
dimensiuni - biologică si fiziologică - , dar nu este nici o
prelungire, nici o imagine proiectivă a continutului acestora.

În cadrul omului real putem delimita relativ două blocuri
functionale de bază: individul si personalitatea. La prima vedere,
delimitarea pare artificială si inutilă, mai ales că, în limbajul
cotidian, cei doi termeni se folosesc adesea ca sinonime. Folosind
anumite criterii cele două notiuni se raportează la entităti calitativ
diferite, corelate printr-un proces de integrare.

Prin "individ" se întelege acea totalitate a elementelor si
însusirilor, ereditare sau dobândite, care se integrează într-un
sistem pe baza mecanismului adaptării la mediu. Individul se asociază
cu unicitatea. Notiunea de individ este în aceeasi măsură aplicabilă
tuturor organismelor vii: plantelor, animalelor, oamenilor, indiferent
de vârstă si nivel de dezvoltare.

Mecanismul fundamental care asigură formarea structurii personalitătii
este integrarea ierarhică. Din procesul general al integrării
sistemului uman se desprind trei tipuri principale de legături:

· legături primare, înnăscute, determinate de relatiile din
interiorul organismului;

· pe baza acestora se sintetizează legături secundare după
principiul conditionării;

· definitorii pentru sistemul personalitătii sunt legăturile
de ordinul III (tertiare). Spre deosebire de cele secundare care se
elaborau pe baza valorii de semnalizare a stimulilor, acestea se
formează pe baza sensului, a desemnării categoriale a situatiilor,
prin raportarea lor concomitentă la stările proprii de motivatie si la
un ansamblu de norme si etaloane valorice elaborate social.

Legătura tertiară devine posibilă atunci când copilul începe să facă
deosebirea între lucrul asa cum există el în mod obiectiv si lucrul
luat în raport cu propriile sale trebuinte, trecerea de la orientarea
egocentrică la orientarea autocritică.

" Prima nastere a personalitătii " se leagă de momentul cristalizării
"constiintei de sine", care presupune si raportarea critică la
propriile acte de conduită, la propriile dorinte, prin comparare cu
altii; aplicarea la sine a acelorasi criterii, conditii si restrictii
care se aplică altuia. Întreaga evolutie a personalitătii se
desfăsoară pe fondul interactiunii contradictorii dintre "constiinta
obiectivă" si "autoconstiintă". Acesta este un proces de desprindere,
formulare si integrare permanentă de semnificatii, criterii, de
simboluri si modele actionale care se desfăsoară după cu totul alte
legi decât comportamentele care definesc individul ca dat biologic.

În structura si dinamica personalitătii sunt incluse nu aspecte
de ordin fizic ale corpului în sine, ci semnificatia lor valorică, ce
se cristalizează în cadrul relatiilor interpersonale si al
aprecierilor sociale; nu perceptia sau gândirea în sine, ci constiinta
valorii lor în realizare eului prin compararea cu altii.



Problema ereditătii

Dinamica personalitătii, asa cum a reiesit de mai sus, este
propulsată de tendinte si, în functie de diversitatea de combinatii
ale acestora, se dirijează spre un obiectiv sau spre altul, creste sau
scade în tensiune, se exteriorizează printr-o cromatică sau alta.
Tendintele nu se manifestă în afara unor cauzalităti si a unor factori
obiectivi iar, în consecintă, combinatiile dintre ele nu pot lua orice
forma. Prin constatarea unor factori obiectivi, care determina
activitatea persoanei, se demonstreaza ca personalitatea nu este un
simplu concept, ci constituie o realitate indubitabila. În felul
acesta mediul intern ai individului, de care depind în mare
combinatiile dintre tendinte, apare ca un domeniu al unor succesiuni
de procese cu o anumită motivatie, al unor relatii cauzale, ca
interioritate a unei organizări, a unei formatii.

Organizarea în cauză este opera a doi factori: a factorului endogen -
mediul intern - si a factorului exogen - mediul extern. Nici unul
dintre acesti doi factori nu poate fi eliminat, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles