Delta Dunarii - Rezervatie a biosferei

Trimis la data: 2011-04-27 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 886
Autor: Goian dorin Dimensiune: 20kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
"Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul..." -nota Herodot din Halicarnas in Istorii (484-425 i. Hr.), cea mai veche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso(cca 10-15d. Hr.) remarca si el ca "...Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum".Al doilea fluviu al Europei si al 26-lea din lume, cu aproape 2900km lungime, peste 800 000km2dimensiunea bazinului populat de cca 80 000 000 locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare"cunoscut, apreciat si "batut" de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, siece cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi.

"Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Deflieul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei"(Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti ai planetei(Macin, masiv hercinic, cca 400 milioane de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza.

Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in 5 brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de greculPolybiu (272-120 I. Hr.), contrazisa la inceputul mileniului al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara 7 brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau 6, de egipteanul Claudiu Ptolemeu(cca90-168 d. Hr.) revenit la 7 brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv "Gura sfanta";

Hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo 5-6, cate unul ratacit si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul Engley Spratt intocmeste o harta mai aproape de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la 2-3km inapoia tarmului.

I.Populatia si asezarile
Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea unama discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii(7-80/00). Mobilitatea teritoriala a cunoscut deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.

Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si 2 orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani, mentionat cu actualul nume in 1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.

Sulina: cel mai estic oras al tarii, situat la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3,5 m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

II.Vegetatia
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta speciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.

Intalnim patru tipuri de zavoaie :zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase - sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis;zavoaiele care cresc pe grindurile mai inalte formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile cele mai inalte foarte rar inundate, formate din plop (Populas canescens si P.alba) la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvenia ;un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.

Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Vegeatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris).

Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0,8% din totalul suprafetei DelteiDunarii.

Plaurul. Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand:elemente eurasiatice (28%);estice (24%);
europene (14%);cosmopolite si adventive

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

III.Fauna
Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.

Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles