Delta dunarii - vegetatia

Trimis la data: 2004-12-14 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 6075
Autor: Ionut Larion Dimensiune: 162kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In Delta Dunãrii predominã vegetatia de mlastinã stuficolã, care ocupã cca. 78% din suprafata totalã. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã si numeroase alte specii. Vegetatia de sãrãturi ocupã 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zãvoaiele sunt pãduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltã pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristicã peisajului.

DELTA DUNARII

Delta Dunarii este un adevarat paradi Cercetările recente au dus la
identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentând:
0x01 graphic
elemente eurasiatice (28%) 0x01 graphic
0x01 graphic
estice (24%)
0x01 graphic
europene (14%)
0x01 graphic
cosmopolite si adventive. Din punct de vedere ecologic numai un sfert
dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile,
higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile,
eurifile, halofile, psamofile. Nota dominantă o dau stuful, papura,
sălciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In deltă
îsi găsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra
distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.
Vegetatia
In Delta Dunării predomină vegetatia de mlastină stuficolă, care ocupă
cca. 78% din suprafata totală. Principalele specii stuful, papura,
rogozul, în amestec cu salcia pitică si numeroase alte specii.
Vegetatia de sărături ocupă 6% din total, dezvoltându-se pe soluri
saliniazte si solonceacuri marine.
0x01 graphic
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus
marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zăvoaiele sunt păduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt
periodic inundate si se dezvoltă pe 6% din totalul suprafetei. Sunt
specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristică peisajului.
Intâlnim patru tipuri de 0x01 graphic
zăvoaie : zăvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt
inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din
Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zăvoaile
formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile
fluviatile cele mai înalte cresc zăvoaie foarte rar inundate formate
din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaugă speciile
plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de
Pensilvania ; un tip de zăvoi mai rar este arinisul (predomină Alnus
glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marină.
Vegetatia pajistilor de stepă nisipoasă este extinsă pe 3% din totalul
deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman
si Sărăturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale
sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvoltă pe cca. 3% din
totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse
inundării periodice. Predomină Glyceria maxima, Elytrigia repens.
Vegetatia acvatică din ghioluri, bălti si japse ocupă 2% din totalul
deltei. Pentru vegetatia submersă sunt specifice speciile
Ceratophyllum submersum, 0x01 graphic
Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea
canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variată. Predomină Lemna
minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata,
Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. 0x01 graphic
Vegetatia emersă este dominată de stuf (Phragmites australis), papură
(Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus
lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor
marine sau pe cele de pe tărmurile marine active se extind numai pe 1%
din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima,
Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pădurile de câmpurile
marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepă, numite local
hasmace, cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar
pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurător
(Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agătătoare
Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintă nmai 0,8%
din totalul suprafetei Deltei Dunării.
Plaurul
Formatiune specifică stufăriilor masive, plaurul este un strat gros de
1 ? 1,6m format dintr-o împletitură 0x01 graphic
de rizomi de stuf si de rădcini ale altor plante acvatice în amestec
cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de
fundul ghiolurilor si băltilor transformându-se în insule plutitoare
cu diferite mărimi care, împinse de vânt, se deplasează pe suprafata
apei.
Vegetatia plaurului diferă de restul stufăriilor. Stuful (Phragmites
australis) se dezvoltă aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt
si mai gros. Alături de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apă
(Nephrodium thelypteris), cucuta de apă, troscotul, salcia pitică,
precum si plantele agătătoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara.
Pe plaur se formează coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur
trăiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, întreaga fauna de
odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa
si tot aici îsi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela
lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. 0x01 graphic
Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei
deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6
specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4
specii).

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%),
restul migrând primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma,
sturionii si scrumbiile au rol important, atât stiintific, cât si
economic.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, înca de la
începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor
327 specii pe care le putem întâlni în delta si care reprezinta 81%
din avifauna României. Dintre acestea cuibaresc 0x01 graphic
218 specii, restul de 109 specii trecând prin delta si ramânând
diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile
acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin
delta 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din
avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este
alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul
acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile
cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata
este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri
ecologice principale : specii strâns legate de apa, strict stenotope
(cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide),
specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de
tarmuri (stârci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti
hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii
de tarmuri marine (unele laride).

Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescarusi, apar frecvent în
diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza
secundar în avifauna acvatica, devenind din ce în ce mai numeroase pe
masura transformarii ecosistemelor a 0x01 graphic
cvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele,
pitigoi, cinteze, la care se adauga, în timpul cuibaritului, rate,
cormorani si stârci. In padurile de pe câmpurile marine Letea si
Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale
(silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si
codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul
pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introduis 0x01
graphic
prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepa
nisipoasa sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasarea
ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lânga
gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, rândunica,
barza, lastunul. Coloniile de cuibarit.

O serie de specii acvatice se asociaza în timpul cuibaritului formând
colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, în general mici.
Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a
cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar
mare de pasari în apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de
cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi
construite pe crengile zavoaielor de salcie sau în stufarii, zgomotul
infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al
miilor de pasari care îsi hranesc puii, transforma coloniile de pasari
într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al
naturii. 0x01 graphic

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci,
lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de
pescarusi, de avoazete si ciocântorsi, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles