Democratie in America - Alexis de Tocqueville

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 6540
Autor: Diana Nemescu Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Primul lucru pe care îl putem afirma despre cartea lui Tocqueville este faptul că, aşa cum spune şi autorul, ea nu este o călătorie, un jurnal de bord, care să atragă atenţia cititorului asupra scriitorului. Autorul nu a descris în paginile ei toate instituţiile din Statele Unite. Francois Furet considera că Despre democraţie în America este de fapt o meditaţie asupa nobilimii, pentru că Tocqueville încurajează egalitatea în drepturi, iar nobilimea este acea clasă socială, care, prin dorinţa de a domina, nu permite dezvoltarea acestei noi concepţii.

Diana Nagy
Clasa a X-a D
12.06.2000

Despre democratie in America
Alexis de Tocqueville

Primul lucru pe care îl putem afirma despre cartea lui Tocqueville este faptul că, aşa cum spune şi autorul, ea nu este “o călătorie”, un jurnal de bord, care să atragă atenţia cititorului asupra scriitorului. Autorul nu a descris în paginile ei toate instituţiile din Statele Unite. Francois Furet considera că “Despre democraţie în America” este de fapt o “meditaţie asupa nobilimii”, pentru că Tocqueville încurajează egalitatea în drepturi, iar nobilimea este acea clasă socială, care, prin dorinţa de a domina, nu permite dezvoltarea acestei noi concepţii.
Când a plecat în America, Tocqueville era însoţit de prietenul său Kergorlay, iar scopul oficial era acela de a studia sistemul penitenciar din Statele Unite. Dar, aşa cum afirmă autorul în paginile cărţii sale, “acesta a fost doar un pretext, un paşaport, care-mi permitea să pătrund oriunde în SU.”
În această călătorie, tânărul Tocqueville a descoperit “mii de lucruri, dincolo de aşteptările” lui, însă cel mai important şi cel mai surprinzător lucru a fost egalitatea de condiţii.
De ce a ales Tocqueville tocmai America? Pentru că această ţară este pentru tânărul aristocrat dominat de un spirit sistematic, exemplul unei ţări construite şi întemeiate tocmai pe negarea nobilimii, iar această nouă societate este o experieţă democratică pură pentru Tocqueville.
Îi atrage atenţia urmările pe care le produce această egalitate a condiţiilor. Acest fapt implică o anumită orientare a spiritului public, o formulare cât mai accesibilă a legilor, atrage după sine percepte noi ale guvernanţilor, iar celor guvernaţi le formează o atitudine faţă de superiorii lor, aşa cum Tocqueville nu a mai cunoscut-o. Egalitatea aceasta are o mare influenţă deopotrivă asupra celor care guvernează şi a celor ce sunt guvernaţi.
Alexis de Tocqueville nu consideră statul American un exemplu pentru ţările europene, ci “le oferă doar material de gândire despre acest posibil viitor al lor, pentru a extrage maximum de avantaje şi minimum de inconveniente” ale acestui nou sistem de guvernare. America nu constituie pentru Europa un model demn de urmat.
Autorul nu face diferenţe între americani şi europeni, considerând că nu există difernţe între aceste două grupe, oamenii încercând “aici ca acolo aceleaşi pasiuni, care caracterizează un spirit democratic: nerăbdarea faţă de destinul lor, neliniştea în faţa promovării, frica de necunoscut, invidia faţă de ceea ce îi depăşeşte.”
Tocmai această stare de spirit constituie temelia, baza pe care a fost clădită societatea americană, doar că aceste pasiuni au fost canalizate în legi, moravuri, religie şi instituţii. Aici este problema statelor europene: cum pot fi oraganizate aceste pasiuni prin legi şi moravuri.
Tocqueville explică faptul că populaţia respinge o nouă formă de guvernare prin trecutul continentului european. În Europa statele au fost întotdeauna centralizate, această guvernare pe baza monarhiilor fiind menţinută din generaţie în generaţie. Spre deosebire de Europa, America nu a avut un trecut în care monarhii erau singurii conducători, ei făceau legea, valabilă desigur, numai pentru supuşii lor.
Populaţia Lumii Noi nu a fost niciodată supusă, nu a cunoscut jugul monarhului, continentul fiind desoperit foarte recent. Acest teritoriu a fost populat brusc de oameni care vroiau să scape de aceste condiţii, pe care le cunoşteau prea bine din Europa. America a cunoscut astfel o dezvoltare bruscă şi rapidă.
Analizând evoluţia Europei, dând ca exemplu Franţa, Alexis de Tocqueville ajunge la concluzia că pericolul cel mai mare îl constituie reinstaurarea unei puteri centrale, cu adevărat absolute. Autorul consideră că “acesta este pericolul, care trebuie cunoscut pentru a fi evitat.”
Tocqueville mai arată încă o deosebire între popoarele din Europa şi americani: faptul că în America există idei şi pasiuni democratice, iar în Franţa există pasiuni şi idei revoluţionare. Cu alte cuvinte “naţiunile europene”, continuă Tocqueville, “au dobândit o stare socială democratică, o stare de spirit democratică, dar nu au instituţiile corespunzătoare, şi implicit nici tradiţiile politice sau religioase”, care să echilibreze această balanţă.
Ce a vrut Tocqueville de fapt să spună este că, deşi Europa are starea de spirit democratică, nu are cum să o poată organiza în legi şi moravuri, aşa cum şi-ar dori, deoarece aici nu există instituţiile care sunt în America şi nici principiile democratice care au stat la baza constituţiei americane.
În Europa “tradiţiile politice” nu sunt de factură democratică, ci despotică, de aceea ele nu pot sta la baza unui sistem democratic: “…poporul american şi-a alcătuit moravuri şi legi adaptate acestei stări sociale şi culturale, în timp ce popoarele europene au moştenitstate centralizate, care intră în contradicţie cu dezvoltarea instituţiilor politice sau a moravurilor naţionale democratice…”
El mai afirmă că în cazul Americii statul e subordonat societăţii, în timp ce în Europa societatea este predată statului.
Pentru a evita pericolul care ameninţă Europa, şi anume dictatura unui despot, Tocqueville propune o rezolvare: “Trebuie asigurată evoluţia legilor şi moravurilor bătrânelor naţiuni europene, şi, în special a celor din Franţa, în armonie cu progresul democraţiei… pentru a evita dictatura unui singur om, devenit stăpân al statului.”
Tocqueville este un vizionist în sensul că priveşte spre viitorul societăţii europene. El este convins că într-un final, într-un fel sau altul, nu va mai exista “nici o formă intermediară între imperiul democraţiei şi jugul unui singur om” (se referă desigur la faptul că nobilimea va pieri) şi că tot se va ajunge la egalitate completă. Atunci “n-ar fi mai bine să ne lăsăm nivelaţi de libertate decât de un despot?”
Revenind la comparaţia între Europa şi America, comparaţie pe care se bazează de fapt întreaga carte, Tocqueville face referire la influenţa pe care o are religia asupra oamenilor, fie ei regi sau ţărani: “catolicismul determină egalitatea şi supunerea spiritelor, protestanismul, în special sub forma sa de secte şi de pluralism, le conduce spre egalitate şi independenţă: religia americană este alcătuită dintr-un ansamblu de creştinisme republicane.”
Ceea ce a urmărit autorul prin această afirmaţie a fost ideea că religia protestantă nu îi priveşte pe credincioşi ca pe un tot, ca pe o gloată, fără să accepte variante noi, nivelându-i pe toţi şi limitându-le privirea la o singură idee, ci acceptă mai multe forme ale religiei, dându-le oamenilor posibilitatea de a alege.
Protestanismul nu respinge anumite concepţii, doar pentru că nu sunt în concordanţă cu ceea ce se ştia până atunci, iar tocmai prin faptul că oamenii nu sunt obligaţi să se supună unei singure concepţii, ei nu se mai revoltă, şi nu mai comit nelegiuiri dacă au o altă religie. Astfel se obţine o egalitate nu prin supunerea enoriaşilor, ci prin faptul că ei au posibilitatea de a a alege.
În capitolul al X-lea din primul volum, autorul aminteşte şi de trei “obiecte, care fac parte din poporul american fără a fi democratice” şi care-l determină pe scriitor să numească America şi “ţara celor 3 rase”. Este voba de cele 3 rase care convieţuiesc pe acest teritoriu: anglo-americanii, indienii şi negrii.
Pe aceştia el îi consideră “grupuri sociale organizate conform unor principii incompatibile cu democraţia care domneşte în Uniune.”
Comparând din nou eficienţa formei de guvernare europene cu cea amricană, Tocqueville afirmă că atunci “când inegalitatea este legea obişnuită a unei societăţi, cele mai profunde inegalităţi nu sar în ochi, când totul este aproximativ la acelaşi nivel, cele mai mici inegalităţi rănesc. De aceea dorinţa de egaliate devine mai greu de potolit pe măsură ce egalitatea este mai mare.”
Alexis de Tocqueville nu uită să menţioneze elementele democratice din America cum ar fi: jurnaliştii, despre care el spune că “nu sunt nişte scriitori excepţionali, dar vobesc limba poporului şi astfel se fac auziţi”, ziarele, alegătorii, care văd în cel pe care-l aleg un justiţiar, un avocat gata să apere atât interesele private ale fiecăruia dintre alegători cât şi pe cele ale întregii ţări.
El mai aminteşte de dreptul de a-şi spune deschis părearea în adunările congresului, de faptul că se încearcă să se ajungă la o egalitate între femei şi bărbati, amândouă părţile fiind îndemnate să rămână în acelaşi pas, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles