Demonstratie ca Desteapta-te romana este un imn

“Deşteaptă-te, române” are toate atributele ce definesc un imn ( poezie lirică înrudită cu oda in care se slăveşte cu divinitate eroii, limba, poporul şi patria.

SEMNIFICAŢIA TITLULUI ŞI TEMA
Titlul poeziei este format din verbul la imperativ “ a deştepta” şi din vocativul substantivului “român”, el sintetizează mesajul întregii poezii, îndemnul la deşteptarea naţională la luptă împotriva tiraniei pentru libertate şi unitate naţională.

STRUCTURA COMPOZIŢIONALĂ
Alcătuită din 11 catrene, poezia este compusă dintr-o suită de îndemnuri imperative metaforice adresate poporului român.

IDEA POETICĂ CUPRINSĂ IN PRIMA STROFĂ ŞI SEMNIFICAŢIA EI
La început românii sunt îndemnaţi să se trezească din somnul cel de moarte ( metaforă ce sugerează inerţia în faţa unui destin tragic), la acţiune pentru aşi croii un nou destin care să impresioneze chiar şi pe duşmani.

STROFA a II-a, IDEI POETICE, SEMNIFICAŢIA FIGURILOR DE STIL
Cu acelaşi ton ultimativ sugerat de antiteza de originea lor romanică a cărei simbol este împăratul Traian.

STOFA a III-a, IDEI POETICE, SEMNIFICAŢIA FIGURILOR DE STIL
Îndemnul la luptă este argumentul de solidaritate şi de unitate întregului popor. Elanul patriotic este sugerat de figuri de stil expresive: COMPARAŢII (“stau ca brazi în munte” şi “sar ca lupii în stâne”) HIPERBOLĂ(“voinici sute de mii”) ENUMERAŢII(“bătrâni,bărbaţii,juni,tineri”)

STROFA a IV-a, IDEI POETICE,SEMNIFICAŢIA FIGURILOR DE STIL
Invocând prin invocaţie retorică pe marii voievozii:Mihai, Ştefan, Corvin, poetul slăveşte opţiunea românilor pentru libertate exprimată direct cu ajutorul antitezei(“viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi”).

STROFA a V-a, IDEI POETICE, SEMNIFICAŢIA FIGURILOR DE STIL
Pătrunşi de idealul sfânt al libertăţi, românii jură să înfăptuiască visul de unire nerealizat de înaintaşi “Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!”

STROFELE VI ŞI VII, IDEI POETICE, SEMNIFICAŢIA FIGURILOR DE STIL
Patria personificată văzută ca o mamă îndoliată cere de la fii ei să se sacrifice “să treacă prin sabie şi foc” şi de aceea laşi şi trădătorii sunt blestemaţi să fie nimiciţi “De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă”.

STROFELE VIII ŞI IX, IDEI POETICE, SEMNIFICAŢIA FIGURILOR DE STIL
Folosind interogaţia retorică “N-ajunse iataganul barbarei Semilune” poetul remarcă efectele luptelor cu turcii şi ale despotismului şi ameninţă o nouă primejdie cea a pierderii identităţii naţionale prin răpirea limbi.

STROFELE X ŞI XI, IDEI POETICE, SEMNIFICAŢIA
FIGURILOR DE STIL
În ultimele două strofe conţin două strofe îndemnul răscolitor adresat românilor “români din patru unghiuri”, la unitate deplină (în cuget şi simţiri), la luptă şi jertfă pe altarul libertăţi “Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi in vechiul nost pământ!”

CARACTERUL LIRIC AL POEZIEI
Caracterul al poeziei, implicarea afectivă a eului liric, integrarea lui în colectivitatea care se adresează este subliniată de folosirea formelor verbale şi pronominale de persoana I : ”să dăm dovezi”, “păstrăm cu fală”,”jurăm să fim pururi fraţi”.

SEMNIFICAŢIA ELEMENTELOR DE VERSIFICAŢIE
Elementele de versificaţie măsura de13-14 silabe, ritm iambic, rima împerecheată, oferă eului liric posibilitatea de aşi exprima o varietate de sentimente.

Revocând pe un ton solemn, sincer şi mobilizator, eroi ai neamului roman, preamărim patria şi patriotismul îndemnând la solidaritate şi unitate, poezia “Deşteaptă-te române” devenit imn naţional este cântat cu veneraţie de către toţi români.