Depresiunea colinara a Transilvaniei

Trimis la data: 2011-03-02 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 1385
Autor: Nuta nuta Dimensiune: 52kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara", care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei.
Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Campia de Vest.
Raporteaza o eroare

Relief si subdiviziuni
Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care alcatuiesc Carpatii.Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adancime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfarsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecand dupa sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara.

Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a retras Marea Pliocena (pe Somes, Mures, Olt).Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfarsitul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei integrala in uscat.

In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formand un relief de platouri usor inclinate.

Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare), care au ajuns pana la suprafata(la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si mai accentuat in est).

Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor.

Depresiunile submontane din vest si sud sunt: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara (marginita de Dealul Feleacului), culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea sunt depresiuni de contact cu acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fagarasului).

In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief asemanator Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei.

Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice: depresiuni submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care reprezinta deja marginea Podisului Transilvaniei):

a) depresiunile submontane sunt: Bistrita, Valeni de Mures, Odorheiu Secuiesc, Homoroadelor si Hoghiz;
b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sunt Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara;

c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sunt: Dumitra, Voivodeni, Magherani - Atid si Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului) leaga aceasta zona cutata de structura orizontala din centru.

Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din:
a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Bobalna); mentionam patrunderea unei structuri montane (Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului);

b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o "cimpie" in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;
c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hartibaciului si Podisul Secaselor.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.