Descartes-Discurs asupra metodei

Trimis la data: 2005-02-02 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Paula Dinu Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In 2005 se implinesc 368 de ani de la aparitia celebrei opera a lui Descartes, “Discours de la Methode pour bien conduire sa raison et chercher la verite dans les sciences”.Rene Descartes, filosof si mathematician francez, s-a nascut in localitatea Le Haya, din regiunea Touraine(in Franta), in anul 1596.

Scurta prezentare a vietii si operei marelui Rene Descartes
In 2005 se implinesc 368 de ani de la aparitia celebrei opera a lui Descartes, “Discours de la Methode pour bien conduire sa raison et chercher la verite dans les sciences”.

Rene Descartes, filosof si matematician francez, s-a nascut in localitatea Le Haya, din regiunea Touraine(in Franta), in anul 1596. A fost soldat in armata lui Maurice de Nassau(1617), in aceea a electorului de Bavaria(1619), apoi in armata contelui de Bucquoy(1621). In anul 1629 s-a stability in Olanda, unde a ramas 20 de ani, dar, nesimtindu-se in siguranta din cauza opiniilor sale filozofice, s-a stability in 1649 in Suedia la invitatia reginei Christina, unde nu a mai trait decat un an.

A incetat din viata la Stockholm in anul 1650.
Am putea spune ca perioada premergatoare si contemporana lui Descartes este caracterizata prin intemeierea si dezvoltarea stiintei noi in conflict cu conceptiile religioase, retrograde, precum si filosofia lui Aristotel, care era considerata un mediator intre religie si stiinta si caer domina gandirea omeneasca de aproape 2000 de ani.

Transformarea fizicii in stiinta, care avera loc in aceasta perioada a fost legata de o mutatie profunda in felul de a observa, de a intreba, a fost legata de o mutatie profunda in felul de a observa, de a intreba natura si de a gandi. Vechii greci, cu tot spiritual lor stiintific admirabil n-au practicat metoda experimentala in mod sistematic.

Nu trebuie sa ne lasam indusi in eroare prin cuvinte de adeptii filosofiei lui Aristotel care nu vor face experimente, ci vor considera adevarat numai ceea ce se afla in cartile lui Aristotel. Este celebru in acest sens, cazul lui Cremonini, adversar peripatetician al lui Galileu, care refuza sa priveasca prin luneta ca sa vada corpurile seresti si a se convinga ca nu sunt ‘incoruptibile’, pentru ca aceasta ar fi contrazis dogmele religioase si preceptele aristotelice si ar fi putut sa-I ‘turbure mintile’.

Se considera astfel de catre filozofii timpului, ca adevarul nu trebuie cautat in lume sau in natura, ci prin compararea textelor. Ei se straduiau sa nege, prin argumente logice, existenta noilor planete descoperite cu ajutorul telescopului, recent inventat. De acord cu Aristotel, medievalii stabileau o diferenta neta intre matematica si, care nu contine decatlucruri ideale si fizica, care are de-a face cu lucruri reale, si considerau ca Galileo facea o ‘simplificare scandaloasa’ pretinzand sa trateze matematic fenomenele fizice.

Se aprecia ca daca matematica ar putea avea uneori aplicatii practice, ea nu poate servi , in nici un caz, pentru a descoperi esenta lucrurilor.
Intemeierea si dezvoltarea noii stiinte, bazata pe rationamentul matematic, in locul logicii aristotelice, reclama o noua filosofie, care potrivit roulului ce se atribuia pe atunci filosofiei, trebuia sa fie un mediator intre religie si noua stiinta.

Misiunea era destul de dificila, noua stiinta, bazata pe experiment si pe rationamentul matematic, fiind mult diferita de vechea stiinta. Filosofia engleza a declarat chiar ca aceasta mediere este imposibil de realizat, interzicand filosofiei sa mai incerce sa imbine laolalta lumea experientei cu transcendentul supranatural, lasand dumnezeirea ca simplu obiect de credinta sentimentala, fara veleitati de demonstrare valabile.

In aceasta atmosfera a trait Descartes si si-a elaborat opera sa, care a insemnat un important pas inainte al gandirii umane. Un fapt curios la Descartes este ca acest ganditor, care a semanat idei epocale, n-a fost un filosof profesionist si n-a avut demonul scrisului, si cu atat mai putin pe cel al tiparului. Cand a publicat cate ceva a facut-o cedand unor indemnuri insistente ale unor prieteni : “Je prends beaucoup plus de plaisir a m’instruire moi-meme, qu’a mettre par ecrit le peu que je sais...” (imi face mereu mai mare placere sa ma auto-instruiesc decat sa pun pe hartie putinul pe care-l stiu).

Principalele sale opere sunt:
1628: Les regles pour la direction de l’esprit
1633: Traite du monde ou de la lumiere
1637: Discours de la Methode
1641: Meditations metaphysiques in latina, tradusa in franceza in 1647
1644: Principes de la philosophie in latina, tradusa in franceza in 1647
1649: Passions de l’aime

Lucrarea sa dominanta, Discours de la Methode a aparut sub forma accesorie, ca un fel de prefata la o scriere de fizica fragmentara, compusa din mostre stiintifice savante. Intr-adevar, in 1637, Descartes se decisese sa dea publicului, in acelasi timp, o privire generala si cateva esantioane din opera sa. Titlul initial era “Projet d’une science universelle qui puisse elever notre nature a son plus haut degre de perfection”. Gasindu-l insa prea ambitios, l-a schimbat in “Discours de ls Methode pour bien conduire sa raison et chercher la verite dans les sciences, plus la Dioptique, les Meteores et la Geometrie, qui sont des essais de cette methode”.

Lucrarea are 6 parti:
Consideratii privind stiintele
Principalele reguli ale metodei
Reguli ale moralei pe care le-a dedus din aceasta metoda
Argumentsle prin care probeaza existenta lui Dumnezeu si a sufletului uman, care sunt fundamentele metafizicii.Probleme de fizica cercetate in particular, miscarea inimii si alte dificultati apartinand medicinii; diferenta intre sufletul uman si cel al animalelor
Ce lucruri cred eu ca trebuie retinute pentru a merge inainte in cercetarea naturii si ce motive l-au determinat pe autor sa scrie

Descartes, dupa cum marturiseste, si-a dorit sa procedeze ca un om care, ianintand prin intuneric, si-a impus sa mearga incet, si sa fie circumspect in toate lucrurile, ca si cand s-ar pazi sa nu cada. N-a voit sa accepte nici o idee inainte de a o fi trecut pri ratiune si fara sa fi cautat, in acelasi timp, o metoda pentru a ajunge la cunoasterea tuturor lucrurilor de care este capabil spiritul. A studiat, printre partile filosofiei, logica “care serveste sa explici altuia lucrurile pe care le stii”, geometria “care oboseste imaginatia” si algebra “care are reguli ce incununa spiritul in loc sa-l cultive”.

Descartes si-a propus sa gaseasca o metoda care sa foloseasca avantajele logicii, geometriei si algebrei, fara sa antreneze si defectele lor.
In esenta, principiile metodei sale sunt urmatoarele: “Prima era de a nu accepta niciodata un lucru ca adevarat daca nu-mi aparea astfel in mod evident; adica de a evita cu grija precipitarea si prejudecata si de a nu introduce nimic in judecatile mele decat ceea ce s-ar prezenta clar si distinct spiritului meu, neputand nicicum sa fie pus la indoiala.

A doua, de a imparti foecare dificultate analizata in cate fragmente ar fi posibil si necesar pentru a fi mai bine rezolvate.
A treia, de a-mi conduce in ordine gandurile, incepand cu obiectele cele mai simple si mai usor de cunoscut, pentru a ma ridica putin cate putin, ca pe niste trepte, la cunoasterea celor mai complexe si presupunand o ordine chiar intre cele care nu se succed im mod firesc.

Si ultima, de a face peste tot enumerari atat de complete si revizuiri atat de generale incat sa fiu sigur ca n-am omis nimic”.Descartes va aplica aceasta metoda pentru a fundamenta o astronomie, o fizica mecanica si o biologie mecanica( in fond, o teorie a animalelor-masini).

Este interesant cum, aplicand acesta metoda, Descartes se indoieste mai intai de totul: “m-am hotarat sa-mi imaginez ca toate lucrurile care imi patrunsesera in spirit nu erau mai adevarate decat iluziile visurilor mele”. Apoi, tocmai din aceasta indoiala, aceasta gandire, cand voiam sa gandesc ca totul este fals, trebuia in mod necesar ca eu, cel care gandeam, trebuia sa fiu ceva; si observand acest adevar: gandesc, deci exist era atat de stabil si de sigur incat si cele mai extravagante presupozitii ale scepticilor nu erau in stare sa-l zdruncine, am considerta ca puteam sa-l adopt fara ezitare ca prim principiu al filosofiei pe care o cautam”.

Rationamentul sau continua, dar, din cauza unui sofism ajunge sa constate existenta sufletului, independent de orice lucru material: “Examinand apoi cu atentie ce eram eu si vazand ca nu exista nici o lume si nici un loc in care sa ma aflu, dar nu puteam totusi sa-mi inchipui ca nu exist, ci, dimpotriva, tocmai pentru ca gandeam ca ma indoiesc de adevarul celorlalte lucruri, reiesea in mod foarte evident si cert ca exist(...) de aici se deduce ca sunt o substanta a carei esenta sau natura nu este alta decat gandirea si care, pentru a exista, nu are nevoie de nici un loc si nu depinde de nici un lucru material. Astfel incat eu, adica sufletul prin care simt ceea ce sunt, este in intregime distinct de corp”.

Acest dualism suflet-corp este o caracteristica a filosofiei lui Descartes. In continuare, in opera sa, el “demonstreaza” si existenta lui Dumnezeu (fireste, printr-un alt sofism). Este interesant de remarcat totusi, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles