Despaduririle si urmarile lor

Despaduririle si urmarile lor, terenurile acoperite cu vegetatie compacta, bine dezvoltata, pe soluri cu o structura normala, sunt bine protejate impotriva eroziunii eoliene si in suprafata. Apa din ploi si din topirea zapezilor se infiltreaza usor si se inmagazineaza in sol asigurand in acelasi timp un regim echilibrat al scurgerii. Despaduririle si urmarile lor

Despaduririle si urmarile lor - Activitatea antropica sub diversele ei forme a produs in decursul timpului modificari profunde ale covorului vegetal cu consecinte multiple asupra starii de echilibru a mediului inconjurator.Despaduririle si urmarile lor

Vegetatia forestiera din vechi timpuri supusa actiunilor de defrisare, in vederea extinderii pasunilor, a fanetelor, a terenurilor agricole si a vetrelor de asezari. Pe masura ce presiunea demografica a sporit, iar dezvoltarea economica s-a accelerat, defrisarile au afectat suprafete cat mai mari

S-a produs astfel o faramitare continua a arealului padurilor, care in prezent apar nu sub forma de masive compacte ci ca fragmente de dimensiuni mai mici sau mai mari, inconjurate de terenuri agricole sau de pajisti.

In masivele muntoase unde s-a practicat constant pasunatul, in golul de munte, s-a produs o coborare a limitei altitudinale a padurii, in general pana la schimbarea de panta ce marcheaza trecea de la culmile relativ netede la povarnisurile abrupte ale muntilor.

De exemplu in Carpatii Meridionali limita actuala coboara in unele locuri la 1400 sichiar1300 de metri, in timp ce pe versantii mai puternici inclinati, nefavorabil extinderii pajistilor, ea oscileaza in jurul altitudinii de 1800 de metri. Coborarea antropica a limitei paduri a adus in multe cazuri la disparitia unui tip caracteristic de vegvegetatie – reristea de limita.

Nu orice modificare a invelisului vegeal poate fi considerata ca un element de degradare a mediului. Uneori vegetatia initiala a fost inlocuita cu formatiuni naturale secundare echilibrate, cu productivitate ridicata (cum ar fi de exemplu pajistile naturale utilizate ca fanete, formate dupa defrisarea padurilor), sau prin culturi agricole, fara a se provoca o deteriorare a terenurilor respective.

Degradarea vegetatiei se manifesta proin modificari care duc pe de o parte la scaderea productivitatii ei, iar pe de alta parte la micsorarea rolului eiin mentinerea echilibrului ecosistemului.

Cea mai mare parte a padurilor sunt utilizate pentru nevoile economice ale societatii, fiind exploatate priodic. Padurile actuale poarta si acum urme indelungatei folosiri dezordonate, dintrecut care a produs modificari substantiale ale structurii si compozitiei lor floristice. Cele mai afectate specii sunt cele cautate in scopuri. De exemplu din fageto-bradete a fost extras preferential bradul, foarte cautat in trecut pentru sindrila si diverse obiecte de uz casnic, ceea ce a dus la transformarea lor in fagete pure. Multe fagete-gorunete s-au transformat, de asemene in fagete pure ca urmare a taierii preferentiale a gorunului.