Despre idee

Trimis la data: 2003-12-16 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 1856
Autor: Cosmin Deleanu Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Importanţa unei încercări de precizare a înţelesului pentru acest termen de mare circulaţie se poate aprecia atât din varietatea utilizărilor in conversaţia zilnică sau limbajul obişnuit, cât şi din bogăţia derivatelor cuvântului ca atare. Etimologia cuvântului trimite la limba franceză (idée) si latină literară (idea), iar în limba greacă eidos (forma vizibilă), adică: idee este ceea ce poate fi vazut într-un mod propriu intelectului.

Negoescu Constantin

Grupa CA 324

Ce înseamna idee ?

Platon: "Regatul ideilor este locul acela supraceresc, pe care nici un
poet din lumea noastra n-a apucat sa-l cânte si nici nu-l va cânta
vreodata cum se cuvine".

Importanta unei încercari de precizare a întelesului pentru acest
termen de mare circulatie se poate aprecia atât din varietatea
utilizarilor in conversatia zilnica sau limbajul obisnuit, cât si din
bogatia derivatelor cuvântului ca atare. Etimologia cuvântului trimite
la limba franceza (idée) si latina literara (idea), iar în limba
greaca eidos (forma vizibila), adica: idee este ceea ce poate fi vazut
într-un mod propriu intelectului.

În opera lui Platon (427 î.e.n - 347 î.e.n.), temenul idee nu
beneficiaza de o definitie univoca, nici de un sens precizat si nici
chiar de un singur cuvânt. De pilda, el foloseste cuvintele: figura
(eidos), forma (morphi), gen (genos), esenta (oisia), ceea ce arata ce
imense dificultati a întâmpinat gânditorul atunci când si-a pus
problema de a face inteligibila conceptia sa despre natura, structura
si functiile ideilor.

O prima acceptiune a ideeii se întâlneste în dialogul Euthyphron unde
ideea este înteleasa ca fiind cauza pentru care ceva este cum este sau
are anumite caracteristici. Totodata, ideea este înteleasa ca fiind
ceea ce face ca un ceva sa fie astfel si nu altfel, deci ca factor de
distingere a ceva de altceva. Asadar, ideea este cauza, dar, totodata,
si un fel de criteriu unic, neschimbat de recunoastere si distingere.

Fiind neschimbata, ideea este conceputa si ca esenta a acelui ceva. Ea
este universalul, ceea ce ramâne constant, identic cu sine însasi,
ceea ce nu cunoaste alternarea sau diminuarea. Ideea este existenta de
sine statatoare; ea este în sine, separata de lucrurile sensibile.
Ideile au atribute pe care le are Fiinta parmenidiana. Ele sunt
asemenea Unului sau Totului lui Parmenide: vesnice, nemiscate, în
identitate absoluta si în unitate absoluta. Ele au fiinta autentica,
deci au obiectivitate, consistenta. Orice idee comporta
inteligibilitate si este neaparat inteligibila.

Daca ne-am opri asupra metafizicii lui Platon, vom putea constata cu
usurinta ca filosoful grec proclama imposibilitatea existentei în
aceasta lume a fundamentului sau cauzei ultime, aceasta fiind situata
într-o lume superioara, ideala. "Astfel s-a nascut teoria celor doua
lumi sau realitati. Lumea producatoare, este lumea Ideilor, adevarata
realitate, cunoscuta prin ochiul gândirii, lumea prototipurilor
eterne; iar lumea produsa e lumea sensibila, lumea aparentelor, a
copiilor trecatoare". Ideile alcatuiesc un sistem logic subordonat
unei Idei supreme care este Ideea de Bine. Aceasta Idee este atât
conditia cunoasterii celorlalte Idei cât si conditia existentei lor.
De ce socoteste Platon Ideea de Bine ca fiind principiul universal? De
ce nu s-a oprit el la Lumea obiectelor matematicii? Caci si matematica
si metafizica au ca obiect existenta, eternul, ambele accesibile
constiintei prin aceeasi viziune intelectuala. Motivul, ar fi
urmatorul: în vreme ce demonstratia matematica se misca în lumea
posibilului, în pura idealitate, metafizica trebuie sa aiba o
finalitate etica. "Sta în natura matematicii de a nu tine seama de
bine si de rau, de valori, de scopuri. Matematica e necesara, dar
într-o sfera ideala, nu în sfera realitatii, care asculta de legea sau
ordinea finalitatii". Filosoful român Mircea Florian în cartea
Metafizica si problematica ei spunea ca: "Devine explicit în acest caz
de ce Numarul si Ideea sunt de natura deosebita si de ce, îndeosebi,
Ideea sintetica, principiu al Existentei si vietii este Ideea de Bine
sau Finalitatea. Are fiinta numai ce urmareste si realizeaza un scop
subordonat Binelui, Dreptatii si Frumusetii."

La fel gândeste si Leon Robin când se opreste asupra existentei
Ideilor la Platon. "A admite doar existenta lucrurilor inteligibile, a
calitatilor, si chiar mai mult, a calitatilor morale, a pretinde ca,
departe de a fi un soi de sediment al experientelor noastre cotidiene,
aceste lucruri inteligibile sunt dimpotriva principiul etern al
prezentei calitatilor în ceea ce noi percepem prin simturi; a
considera aceste esente formale ca realitati permanente si exemplare
reprezinta esentialul a ceea ce noi numim Teoria Ideilor sau a
Formelor". Experienta, simturile sunt fara putere în încercarea de a
cunoaste absolutul. În plus, cunoasterea nu tine de opiniile
personale, adevarul nu este subiectiv ci se raporteaza la o existenta
obiectiva. "Cunoasterea nu este nici în senzatii, caci aceasta are o
existenta individuala si momentana, nici în opinie caci ea se situeaza
la jumatatea drumului dintre adevar si eroare. Cunoasterea adevarata
se întemeiaza pe Fiinta, depinde de Fiinta, si daca e adevarat ca
Fiinta ar fi constituita prin mijlocirea relatiilor, ea trebuie sa fie
imaginea fidela a acestor relatii". Asadar, valabilitatea cunoasterii
umane este data de relatia sa cu esenta lucrurilor, esenta care tine
de domeniul Ideilor, fiind obiectiva. "Nu exista alta cunoastere decât
cea care are drept fundament realitatea obiectiva", scrie Robin. Mai
mult, fiinta, obiectul metafizicii, este o realitate opusa devenirii,
realitatea stabila a esentei. E vorba aici de a degaja gândirea din
fluxul devenirii si de a-i da un mijloc de a se fixa asupra Fiintei,
si aceasta este tocmai ceea ce face Platon urmând exemplul matematicii
si utilizând dialectica drept metoda în procesul cunoasterii.

In metafizica traditionala, asadar, principiul determinant este
transcendent, aflat dincolo de granita simturilor noastre. Experienta
nu are nici o valoare, caci nu are puterea de a ne furniza cunostinte
sigure.

Pentru sfera ideilor, Platon foloseste expresii metaforice, recurge la
mit, si toate acestea pentru a releva ca, ideile aveau locul lor, ca
ele ar fi o lume aparte, unica, în sine, nemiscate. Ar fi vorba, deci,
de lumea ideilor sau de regatul ideilor. Este locul " Fiintei însasi .
. . care nu are nici forma, nici culoare, nici nu poate fi atinsa, pe
care n-o poate contempla decat cârmaciul sufletului, anume intelectul
. . . "

Aceasta teorie este, pentru Platon, apogeul lucrarii sale. Ea contine
epistemologia si metafizica platonica. Pentru noi, conceptul de "idee"
este ceva ce detinem în minte, dar pentru Platon ideile sunt ceva
afara din spatiu si timp. Lumea fizica este doar o imitatie a
adevaratei Idei, a Realului. De exemplu, ideea de cerc este ceva
perfect rotund, dar nici un cerc nu este cu adevarat rotund. Adevarata
idee nu are de a face cu exemplificarea ei din lumea senzoriala, a
spatiului si a timpului. Astfel, lucrurile din lumea fizica sunt
imitatiile imperfecte ale Formei sau ale Ideii. Deci, dupa cum am
precizat anterior teoria ideilor implica doua lumi: "...o lume a
realitatii adevarate, unde ideile sunt obiectul cunoasterii, si o alta
lume, a realitatii
relative, lucrurile devenind trecatoare, obiectul reprezentarii exacte
sau al parerii. Cea dintâi
lume cuprinde "to on ontos" (expresie din limba greaca însemnând -
ceea ce este cu adevarat).

Ceea ce formeaza lumea adevarata este cugetarea. Prin gândirea pura te
detasezi de lumea senzoriala, astfel gasind ceea ce este real, etern,
nedevenit si neschimbat. Toate ideile sunt însumate într-un ideal
ultim pe care îl numeste "Bine" (principiul perfectiunii). Aici poate
aparea o prima eroare teologica, datorita faptului ca acest principiu
este "principiul impersonal al perfectiunii pe care o venereaza".

O a doua aplicatie si totodata cea mai interesanta a acestei teorii,
este aceea ca Platon explica posibilitatea Ideilor prin lumea
senzoriala. O astfel de idee exclude un Dumnezeu personal care
coboara, se identifica si se implica în lumea care cauta Adevarul
suprem. Prin urmare, în crestinism, idealul, dumnezeirea se implica în
lumea limitata de timp si spatiu si omul cauta sa ajunga la un nivel
superior prin cunoastere, prin devenire.

Teoria ideilor, care nu se afla în fenomenal, ci în universal ramâne
cea mai importanta din filosofia platoniana. Ideile par sa depaseasca
spatiul si timpul si compun obiectul (întreaga masa de cunostinte),
alcatuit din unica si absoluta Fiinta Reala. Pe baza acestei idei,
sunt puse bazele învataturii platoniene pentru individ.

Platon a construit, de asemenea, un întreg sistem de valori bazat pe
ideile sale. Asadar, ceea ce el a vrut sa spuna prin forma si ce loc
ocupa aceasta în universul fiintei sunt chestiuni care-i vor duce pe
ceilalti filosofi în adâncul gândirii ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles