Despre islam

Trimis la data: 2007-02-25 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Sanziana Nicula Dimensiune: 29kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Dintre cel trei religii mondiale mari - budismul, creştinismul şi islamul, ultima este cea mai tînără şi cea mai dinamică (după ritmul de creştere a numărului credincioşilor). În prezent, majoritatea celor care se convertesc la una din aceste trei confesiuni o constituie neofiţii musulmani. Cauzele sînt multiple şi se deosebesc în dependenţă de situaţia concretă şi specificul fiecărei regiuni, ţări sau continent luate în parte. Prezenţa musulmană este estimată astazi la 46 de ţări şi o cincime din populaţia globului .

O scurtă istorie

ISLAMUL ÎN OFENSIVĂ

Islamul a apărut în secolul VII pe peninsula Arabă şi s-a răspîndit cu o viteză uimitoare în toate cele patru puncte cardinale ale lumii. Către secolul opt, pasionarismul arab şi-a atins punctul său maxim. În componenţa Califatului Arab intrau teritorii care se extindeau pe trei continente: de la peninsula Pirineică (la Vest) – pînă la Ind (la Est) şi de la pragurile Nilului (la Sud) – pînă la Marea Aral (la Nord). În anul 718, Maslamah (fratele califului umayad) conduce ultimul asediu arab (soldat cu eşec) al Constantinopolului.

Basileul iconoclast Leon al III-lea din dinastia Isauriotă a fost acela care le-a spulberat speranţele sarazinilor de a pătrunde în Europa prin Strîmtori. A urmat catastrofa de la Akroinon din anul 740 în faţa împăratului bizantin Constantin al V-lea care le-a pecetluit sarazinilor şi porţile Anatoliei.

În Occident, înaintarea maximă a arabilor a fost oprită în anul 732 lîngă orăşelul francez Poitiers. Pe cîmpia adiacentă, un detaşament uşor înarmat, aflat sub comanda lui Abd ar-Rahman, este înfrînt de către cavalerii ferecaţi în zale ai majordomului Franţei Carol Martel.

După aceste nereuşite a urmat scindarea califatului în zeci de califate mai mici, emirate, sultanate ş. a. m. d. Puterea în aceste state este acaparată de către mercenari şi mameluci („gul`am”: robi străini de origine cumană (kipceaci) şi caucaziană („cerkeşi”) transformaţi, precum ienicerii la turci, într-un fel de gărzi de elită).

Arabii au încetat să mai ducă războaie de cucerire. În schimb, comerţul, meşteşugurile, ştiinţa şi cultura arabă, ating apogeul înfloririi lor. Europa feudală rămăsese cu mult în urma strălucitoarei civilizaţii arabo-musulmane. Ştafeta expansiunii musulmane a fost preluată de către popoarele turcice convertite şi ele la Islam (îndeosebi turcii seleucizi şi tătarii). Către secolul XVII, „Dar-al-Islam” cuprindea Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Mijlociu, Asia Centrală, Caucazul de Nord, ţinuturile de pe Volga, arhipelagul Malaez şi peninsula Malaka.

Sub puterea cuceritorilor musulmani se găsea aproape întreaga peninsulă Balcanică şi Hindustanul, litoralul African al Oceanului Indian (care a devenit un fel de „lac interior” al lumii musulmane). În aceste regiuni însă misionarismul islamic nu a avut un aşa succes ca în alte părţi ale lumii. Musulmani au devenit numai renegaţii creştinismului din Balcani (bogomilii) şi reprezentanţii castelor discriminate din India („paria” - intangibilii şi „shudra” - slugile).

Statele musulmane deţineau controlul asupra drumurilor comerciale dintre Asia, Africa şi Europa. În secolul XIV, concomitent cu izgonirea musulmanilor de pe peninsula Iberică, are loc ultima ofensivă militară a lumii islamului – cea a Imperiului Otoman. Bătăliile de la Lepanto, Viena şi Zenta au pus însă capăt expansiunii turceşti. După anul 1682 se începe declinul lent, dar implacabil al Porţii Otomane şi, odată cu ea, a întregii lumi islamice.

Totuşi, încă pe parcursul a cîteva secole, Turcia a întruchipat lumea musulmană, deoarece anume ea stăpînea principalele locuri sfinte ale islamului: Meka, Medina şi Ierusalim (Al-Kuds). După un război de uzură cu Persia, otomanii au pus mîna şi pe locurile de pelerinaj ale minorităţii şiite: An-Najaf şi Kerbela. Sultanii turci purtau titlul de califi ai drept-credincioşilor (musulmanilor) şi ocrotitori a locurilor sfinte.

PERIOADA FRANCEZĂ

În acest timp, în Europa are loc formarea sistemelor internaţionale şi apar statele în adevăratul sens al cuvîntului. Fenomenul în cauză a corespuns temporal cu Pacea de la Vestfalia din anul 1648 care a pus capăt Războiului de Treizeci de Ani. Franţa a fost prima mare putere europeană care a încercat să folosească islamul pentru atingerea scopurilor sale externe.

Primul ministru al Franţei (de fapt şi conducătorul ei real), cardinalul de Richelieu, a formulat quintesenţa renumitei politici a „raţiunii de stat” („raisone d`etat”). Ea a înlăturat primatul factorilor dinastici şi confesionali în politica externă, principale devenind interesele de stat. „Respublica christiana” medievală a fost înlocuită definitiv cu sistemele internaţionale moderne, în centrul cărora se află marile puteri. Richelieu l-a folosit pe „Marele Turc” în interesele politice ale statului pe care l-a condus cu atîta iscusinţă.

De menţionat că în ierarhia bisericii catolice el ocupa scara imediat următoare după marele pontific roman. Politica sa a fost continuată şi de către „regele-soare” (Louis al XIV-lea) care nu s-a sinchisit măcar să ascundă încheierea cu Înalta Poartă a unor alianţe ofensive şi defensive îndreptate împotriva adversarilor săi din lumea creştină.

Printr-un pragmatism aproape egal cu cinismul s-a deosebit şi un alt mare francez (de origine italian-corsicană): Napoleon Buonaparte (care, după ce a abandonat ideea independenţei Corsicii de Franţa, a devenit Bonaparte). În timpul legendarei sale campanii în Egipt, el a fost gata să se convertească la islam, dacă aceasta l-ar fi ajutat în planurile sale de cucerire a lumii. Generalul său Murat (ulterior – mareşal) pînă „in memento mori” (ultima clipă, momentul morţii) care a survenit lîngă Moscova a purtat haine „a la mameluk”.

Devenit conducător al Franţei (sub titlurile de „prim-consul-triumvir”, „prim-consul viager” şi, în sfîrşit, „Împărat al Republicii Franceze”), Napoleon I a făcut-o pe „protectorul” Turciei, susţinînd-o cu bani , instructori militari şi livrări de armament în lupta ei împotriva Rusiei care continua insistent să înainteze spre Strîmtori. Nici adversarul său principal, Anglia, nu a pregetat să folosească Imperiul Otoman în interesele sale imperiale şi, atunci cînd a fost necesar, a procedat la fel ca şi Napoleon.

Mai mult decît atît, ea a mers la alianţă cu Franţa în Războiul Crimeei (1853-1856) de partea Turciei, atunci cînd pericolul pătrunderii Rusiei în Mediterana a devenit iminent. Fără subsidiile şi ajutorul din partea Franţei şi Angliei, iar mai tîrziu şi a Germaniei, Imperiul Otoman demult ar fi dispărut de pe harta lumii .

GERMANIA ŞI LUMEA ISLAMICĂ

La sfîrşitul secolului XIX-începutul secolului XX, în arsenalul politicienilor apare o nouă ştiinţă – geopolitica. Pionieri ai acestei noi ştiinţe au fost nemţii. Germania, care nu demult devenise un stat unitar centralizat, s-a pomenit în postura de neinvidiat al unui oaspete întîrziat la masa împărţirii coloniilor pe glob (după cum spuneau latinii: „Sero venientibus – osa!” („Cine vine la urmă – îi rămîn resturile!”).

„Părinţii-fondatori” ai şcolii geopolitice germane (Kjellen, Haushofer şi Ratzel) îşi dădeau perfect de bine seama că nimeni nu va face loc de bună voie nemţilor la această masă.

Practic, unicul spaţiu rămas liber era Orientul Apropiat şi Mijlociu, adică acel teritoriu care, către acel moment, era împărţit între statele musulmane Nejd (viitoarea Arabie Saudită), Persia (Iran) şi Imperiul Otoman. Aceste ţări erau slab dezvoltate şi păreau a fi o pradă uşoară pentru tînărul, dar puternicul şi ambiţiosul rechin imperialist german.

Germania, însă, nu putea acţiona după canoanele colonialiste clasice, deoarece statele în cauză erau situate la interferenţa marilor imperii coloniale europene (rus, francez şi britanic) şi acestea stăteau cu vigilenţă la straja „independenţei” acestor ţări (care, de altfel, demult au fost împărţite în sfere de influenţă).

Pe lîngă importanţa lor geostrategică extraordinară, pămînturile Orientului Apropiat şi Mijlociu puteau deveni pentru industria germană în creştere un izvor de materie primă, braţe ieftine de muncă şi pieţe de desfacere ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles