Despre joc si joaca

Trimis la data: 2003-01-11 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 11679
Autor: Alexandriu loren Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Din punct de vedere istoric, rădăcinile jocului se pierd în negura timpurilor. În opinia lui Johan Huizinga, „jocul este mai vechi decât cultura, pentru că noţiunea de cultură, oricât de incomplet ar fi ea definită, presupune în orice caz o societate omenească, iar animalele nu l-au aşteptat pe om ca să le înveţe să se joace. Ba chiar se poate afirma, fără risc, că civilizaţia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esenţială noţiunii generale”.

Armand Rotaru, clasa a IX-a D

DESPRE JOC SI JOACA

Din punct de vedere istoric, radacinile jocului se pierd în negura
timpurilor. În opinia lui Johan Huizinga, "jocul este mai vechi decât
cultura, pentru ca notiunea de cultura, oricât de incomplet ar fi ea
definita, presupune în orice caz o societate omeneasca, iar animalele
nu l-au asteptat pe om ca sa le învete sa se joace. Ba chiar se poate
afirma, fara risc, ca civilizatia omeneasca nu a adaugat nici o
caracteristica esentiala notiunii generale".

Jocul apare ca un fenomen complex, ce poate fi definit într-o
varietate de moduri. În general, acest termen denumeste "actiunea de a
(se) juca", o "activitate distractiva practicata din placere, mai ales
de catre copii". Conform "Dictionarului de simboluri", "jocul este,
fundamental, un simbol al luptei, al luptei cu moartea (jocurile
funerare), cu elementele (jocurile agrare), cu fortele potrivnice
(jocurile razboinice), cu sine (cu propria frica, slabiciune, îndoiala
etc.)". Dupa Roger Caillois, el este "nu numai activitatea specifica
pe care o denumeste, ci totalitatea figurilor, simbolurilor sau
instrumentelor necesare activitatii respective, sau functionarii unui
ansamblu complex". În opinia lui Herbert Spencer, jocul reprezinta o
"exersare artificiala a energiilor. Este o forma de socializare, în
care individul se construieste pe sine din interior, dar fiind o
fiinta sociala".

Jocurile cunosc un numar impresionant de clasificari. În primul rând,
jocul se adreseaza sferei fizice sau celei intelectuale. Activitatile
ludice pot fi diferentiate în functie de vârsta, sexul si cultura
jucatorilor. Dupa vârsta, ele sunt de copii si de adulti. Ca grad de
implicare, jocurile sunt competitive, de spectacol sau de risc. Luând
în consideratie aria culturala, avem jocuri stiintifice, filosofice si
teoretic - culturale. Din ultima categorie se remarca cele de creatie,
de conversatie, de retorism si de limbaj. O alta clasificare tine cont
de momentul si locul desfasurarii jocului: diurn sau nocturn, public
sau privat. Dupa raportul cu planul sacrului, exista jocuri rituale si
nerituale. Importante sunt si jocurile copiilor, ce apartin de patru
mari clase: Mimicry, Ilinx, Paidia si Ludus. În afara de categoriile
anterior mentionate, manifestarile ludice mai pot fi: de societate, de
îndemânare, de noroc, de dexteritate, de inteligenta etc.

Jocul are trei functii majore: de creatie, mimetica si a imaginatiei.

Principalele trasaturi ale jocului sunt evidentiate în studiul "Homo
Ludens": jocul "poate fi numit o actiune libera, constienta ca este
si situata în afara vietii obisnuite, o actiune
care totusi îl poate absorbi cu totul pe jucator, o actiune de care nu
este legat nici un interes material direct si care nu urmareste nici
un folos, o actiune care se desfasoara în limitele unui timp
determinat anume si ale unui spatiu determinat anume, o actiune care
se petrece în ordine, dupa anumite reguli".

Finalitatea jocului depinde, evident, de tipul jocului. Aceasta poate
însemna o exhibare a ceva, o evidentiere a calitatilor individuale sau
colective, împartasirea unor idei, sentimente, evadarea într-un
univers fictiv, simplul divertisment, o dezvoltare a gândirii si a
imaginatiei, modelarea caracterului, o metamorfozare a participantilor
la joc, accederea imaginara la un alt nivel social sau existential,
ori cunoasterea lumii înconjuratoare. Un rezultat important al jocului
apare pe plan social. Referitor la jocuri, conform opiniei lui
Devambez, "în jurul lor s-au cristalizat simtul cetatenesc si
sentimentul national; ele au constituit, pentru locuitorii aceleiasi
cetati, pentru copiii aceleiasi semintii...legatura ce le reamintea de
interesele lor comune".

În poezia "Prefata", de Tudor Arghezi, apare viziunea omului matur
asupra jocului. Tema acestei scrieri este arta poetica, privita
printr-o perspectiva ludica, diferita de cea a predecesorilor sai.
Formula "Ne-am apucat [...] Sa mintim, sa povestim" releva caracterul
abstract al actului cultural. Eul liric initiaza o competitie a
cantitatii, la care participa întreaga sa familie, ce are ca scop
scrierea a cât mai multe poezii. În aceasta parte a operei este
reliefat sensul de baza al jocului: lupta pentru ceva ("Si facuram
si-o prinsoare / Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo câteva
sute"). Odata cu transformarea caracterului creatiei artistice din
serios în ludic, întrecerea devine deschisa tuturor ("Doi parinti si
doi copii"). Faptul ca rasplata învingatorului este "un sfert de mar",
dovedeste un caracter important al jocului: absenta interesului
material ("Împartind un mar cretesc / Nu cumva ca sa jignesc / Pe
tovarasii de coate, / Mâncând sferturile toate"). Sintagma "tovarasii
de coate" aduce în atentia cititorului alte proprietati ale jocului:
stabilirea unor relatii între participanti si schimbarea locului în
ierarhia sociala. Pentru ca stilul neobisnuit si copilaresc al
"Prefatei" sa fie înteles corect, eul liric ne propune întoarcerea la
copilarie ("Esti prea mare. Fa-te mic."), pentru a renunta la reguli
si a ne lasa în voia imaginatiei ("Uita regula odata / Si, cu cartea
dezvatata / Mergi nitel de-a busile"). În acelasi timp, Arghezi
întelege dorinta oamenilor de a pastra aparentele si conceptia gresita
a adultilor despre joc, conform careia persoanele trecute de vârsta
copilariei nu se joaca ("Poti închide usile, / De ti-e teama si rusine
/ Sa te faci de râs ca mine"). Drept concluzie, se poate afirma ca
poezia "Prefata" este o "ars poetica", de tip ludic.

O analiza a jocului, din perspectiva unui copil, este facuta de Ion
Creanga în "Amintiri din copilarie". Înconjurat de frati, Nica se
bucura de copilarie, definita, în special, prin joc.

O categorie întâlnita de jocuri este Mimicry. În inocenta lor, copiii
parodiaza cântecul si hainele bisericesti, aspect ce denota
sincretismul jocului: "Apoi îsi pun câte-o toala în spate si câte-un
coif de hârtie în cap si cânta si de te scot din casa". Desi lipsite de sens,
cântecele copiilor au scopul clar de a stârni hazul. Jocul, aparent
naiv, are o scenografie bine stabilita, urmata de toti jucatorii, ceea
ce evidentiaza creativitatea si imginatia copiilor. O alta manifestare
a copiilor este calaritul maturii. Acest joc demonstreaza capacitatea
copiilor de a modela si transpune realitatea dupa propria dorinta.
Personificarea transforma universul înconjurator într-unul viu si
fantastic. "Copilul, încalecat pe batul sau, gândeste ca se afla
calare pe un cal de cei mai strasnici".

A doua categorie de jocuri este Ilinx. De fiecare data când se
întorcea seara acasa, tatal îsi prindea fiii pe rând, îi ridica în
grinda, zicând "`tâta mare" si îi saruta pe fiecare. Acest joc are
valoarea unei incantatii bazate pe magie de similitudine, asemanator
ritualurilor pagâne practicate de mama copiilor.

Paidia reprezinta al treilea fel de jocuri, din care fac parte "baba -
oarba" si "de-a mijoarca". Jocurile mentionate anterior sunt jucate de
mii de ani ti sunt cunoscute pe întreg Pamântul.

Ultimul tip de jocuri este Ludus. Unul dintre lucrurile favorite ale
naratorului era mersul la scaldat. Lasându-se îngropat în nisip, Nica
râde de moarte. Are loc o desacralizare specific populara,
asemanatoare celei din basme.

Din nefericire, unele jocuri au consecinte dramatice, deoarece
copilului îi lipseste gândirea proiectiva: "ne pune dracul de urnim o
stânca din locul ei, care era numai întinata, si unde nu porneste
stânca la vale, saltând tot mai sus de un stat de om; si trece prin
gardul si prin tinda Irinucai, pe la capre".

Poezia "Trei fete", de Lucian Blaga, sugereaza faptul ca jocul are o
importanta esentiala în evolutia individului. Tema acestei opere
lirice este conditia umana, privita prin trei perspective: cea a
copilului, a tânarului si a batrânului. Autorul sintetizeaza viata
omului ca pe o combinatie a trei factori, de egala importanta:
Iubirea, Jocul si Întelepciunea.

Prima voce lirica este cea a copilului:

"Copilul râde:

Întelepciunea si iubirea mea e jocul!"

Compararea întelepciunii si a iubirii cu un joc pune în evidenta
faptul ca jocul apartine si laturii cognitive a omului, dar si a celei
afective. Prin acest mijloc de percepere a realitatii, copilul
exploreaza universul înconjurator, îsi întelege functionarea
propriului corp si îsi exteriorizeaza convingerile. De asemenea, el
îsi însuseste bazele functionarii societatii si anumite principii de
...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles