Din istoricul presei aromanesti in Macedonia - rezumat

Trimis la data: 2010-05-03 Materia: Romana Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Gabriel Tomea Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, se dezvolta (pana la Primul Razboi Mondial) miscarea national-culturala a aromanilor (vlahii) din Peninsula Balcanica, care se circumscria constientizarii lor etnolingvistice; in calitate de urmasi ai romanitatii orientale, tot mai multi dintre ei - dar nu majoritatea, care ramane tributara limbii si civilizatiei elenice -, respectiv cei care frecventeaza scolile romanesti, incep sa se identifice ca apartinand ramurii balcanice a romanilor .

Primul dintre aromani, care revelatia comuniunii de sange cu urmasii romanitatii nord-dunarene este ofiterul Dimitrie Cozacovici (1790-1868) (membru fondator, in 1866, al Academiei Romane), precursor al studiilor despre aromani, stabilit in Tara Romaneasca in anii '30 ai secolului al XIX-lea; el publica mai multe articole in presa din Bucuresti a anilor '50, in care dezvolta simtamantul unei comuniuni etnolingvistice intre cele doua ramuri ale romanitatii orientale - balcanice, respectiv aromanii, si nord-dunarene - respectiv dacoromanii .

Dupa 1860, dintre aromanii stabilitii in Romania (cea mai mare parte a lor provine din arealul Macedoniei istorice ) se detaseaza personalitati care - integrandu-se, social si economic, tot mai mult societatii (comercianti, proprietari, arendasi, medici, cadre didactice, ofiteri; unii sunt alesi, in calitate de romani, in Parlament) - pledeaza pentru o organizare institutionala, ce avea drept scop sprijinirea coetnicilor lor din Peninsula Balcanica in procesul de pastrare a identitatii etnolingvistice proprii .

La acest demers se ataseaza si personalitati ale vietii publice romanesti, fruntasi politici si oameni de cultura, insitutiile abilitate ale Statului Roman (respectiv, Ministerul Instructiunii Publice); drept urmare, in 1864 are loc deschiderea primei scoli pentru aromanii din Macedonia, prin eforturile unui autodidact localnic, croitorul aroman Dimitrie Athanasescu (1836-1907) - respectiv, la Tarnova (langa Bitolia).

Din Muntii Pindului sunt adusi la Bucuresti, de catre preotul Averchie - capacitat si el la ideea nationala romaneasca -, tineri aromani care se vor scolariza la Institutul Macedo-Roman, in perioada 1865-1871, apoi la diferite licee bucurestene; ei aveau sa deschida, apoi, cateva scoli romanesti in asezarile vlahilor din Peninsula Balcanica, scoli care se vor inmulti sensibil dupa 1878, cand, printr-un act oficial, autoritatile otomane garanteaza acestora deschiderea si functionarea scolilor romanesti, precum si libera exercitare a serviciului religios in "propria lor limba".

Concomitent, in intreg deceniu opt al secolului al XIX-lea, societatea romaneasca este tot mai mult familiarizata de existenta unor consangeni in Turcia Europeana, despre "romanii din Macedonia" sau "macedoromani" - sub acest etnonim fiind cuprinsi, in general, si vlahii duin Meglenia - incepand sa fie publicate nu doar articole, ci si carti, iar necesitatea maririi fondurilor alocate scolilor amintite sa fie tot mai des invocata si in Parlamentul Romaniei .

Constituirea, in 1879, a Societatii de Cultura Macedo-Romane, la Bucuresti, va impulsiona convergenta eforturilor in miscarea cultural-nationala, ce se proiecteaza din perspectiva constientizarii comuniunii etnolingvistice a tulpinilor reprezentantilor moderni ai romanitatii orientale, intre care cea balcanica se structureaza tot mai coerent in planul identitatii cu cea nord-dunareana.

Incepand din 1880, un rol determinant in acest proces al afirmarii identitatii etnolongvistice proprii vlahilor balcanici, il vor juca mass-media - respectiv revistele, almanahurile si ziarele editate de catre figurile proeminente ale aromanilor, cvasitotalitatea fiind si talentati scriitori in limba materna aromana.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles