Diploma Cavalerilor Ioaniti

Trimis la data: 2007-06-25 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 1337
Autor: Sherydan Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Diploma Cavalerilor Ioaniţi este legată de confirmarea existenţei primelor formaţiuni statale româneşti pe teritoriul Ţărilor Române dintre Carpaţi şi Dunăre şi este un act de donaţie al regelui Bela al IV lea al Ungariei în Favoarea Cavalerilor Ioaniţi emis la 2 iunie 1247. Acest act consfinţeşte dăruirea unui întins teritoriu de la sud de Carpaţi , care cuprindea primele mici state feudale româneşti şi ne furnizează unele date legate de viaţa economică, socială, politică şi militară a acestora.

Părţile care au semant înţelegera au fost Bela , regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei de-a pururi , Rembaldus, marele perceptor al Casei Ospitalierilor din Ierusalim şi martorii; fruntaşii şi baronii regatului Ungariei.

Sarcina acestor călugări militari era să lupte pentru apărarea credinţei creştine şi pentru a da sfat şi ajutor credincios pentru popularea ţării noastre; în fapt trebuiau să asigure graniţele Ungariei împotriva navalirilor tătare care slăbeau regatul.

În cotrapartidă primeau” întreaga ţară a Severinului cu munţii acesteia şi cu toate celelalte locuri ce ţin de ea, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de Ţara lui Litovoi pe care o lăsau romînilor după cum au avut-o aceştia şi până acum „. În plus, „ jumătate din foloasele , veniturile şi slujbele din întreaga ţară a Severinului şi a cnezatelor amintite mai sus să rămână nouă( regelui) şi jumătate pentru folosul casei(ospitalierilor) afară de bisericile înfiinţate şi de cele ce se vor întemeia în toate teritoriile amintite mai sus , din veniturile cărora nu ţinem nimic pentru noi, rămânând neatinse cinstea şi drepturile arhiepiepiscopilor şi episcopilor pe care le-au avut înainte, lăsând la o parte şi toate morile dintre hotarele teritoriilor amintite, afară de cele din ţara Litua…
…În aceleaşi condiţii ca în ţara Severinului, toată Cumania, de la nord la munţii Transilvaniei afară de ţara lui Seneslau, , voievodul romînilor care rămâne acestora după cum au avut-o la fel ca Litua. 25 de ani , toate veniturile Cumaniei în întregime le va strânge Casa Ospitalierilor în afară de ţara lui Seneslau din care vor primi jumătate din foloase(restul era al regelui)…”1
Aşadar Cavalerii aveau dreptul la jumătate din veniturile căştigate de pe urma teritoriilor dobândite, în plus clădirile şi semănăturle făcute de ei, fâneţele şi păşunile pentru vitele şi oile lor, folosul în întregime din pescăriile existente şi care se vor face; jumătate din veniturile şi foloasele care se strângeau pentru rege de la românii din Litua şi cei din ţara lui Seneslau( afară de Ţara Haţegului).

Românii erau datori să îi ajute pe fraţii ospitalieri cu oastea lor şi regele hotărăşte şi reciprocitatea în acordarea ajutorului militar în lupta împotriva năvălitorilor tătari. Puteau de asemenea sa extraga sare din Transilvania în chip îndestulător şi să o transporte după trebuinţă în Litua, Grecia, Cumania.

1 Documente privind istoria României, C, Transilvania, veacurile XI, XII, XIII, vol I, Bucureşti, 1951, traducere p. 329 - 333

Actul mai prevedea şi statornicirea şi încuviinţarea orânduielilor pentru libertăţile şi judecăţile nobililor sau a celor ce vor veni sa locuiască în teritoriile amintite dar veniturile şi foloasele rezultate de aici vor fi în întregime ale regelui( deci regele Ungariei avea pretenţii de suzeranitate şi asupra viitoarelor formaţiuni statale întemeiate de cavaleri) .
Ioaniţii aveau şi drept de judecată în teritoriile administrate de ei cu amendamentul că la sentinţa de moarte asupra mai marilor ţării respective , aceştia să poată face apel la rege. Acest lucru confirmă o stratificare socială existentă în teritoriile viitoarei Ţări Româneşti.

Regele îşi păstra jumătatea din veniturile obţinute de pe urma teritoriilor cedate, de pe urma morilor dintre hotarele teritoriilor menţionate, a morilor din Litua (în întregime), şi a pescăriilor de la Dunăre şi de la Celei.

Concluzii

Se confirmă existenţa cnezatelor lui Ioan şi Farcaş, voievodatul lui Litovoi, al lui Seneslau, ţara Severinului şi Cumania(la sud şi est de ţara lui Seneslau).
Remarcăm faptul că Litovoi şi Seneslau erau menţionaţi cu titulatura de voievozi iar Ioan şi Farcaş erau cnezi.
Din felul cum au fost distribuite foloasele rezultă o relaţie de vasalitate a celor doi voievozi faţă de regele Ungariei. De asemenea remarcam faptul că bisericile se bucurau de privilegiul imunităţii.

Tot din acest document descoperim un anumit nivel de dezvoltare al acestor formaţiuni: existau mori, construcţii, semănături, păşuni , fâneţe, pescării naturale sau amenajate oferind astfel indicii legate de ocupaţiile locuitorilor.
Foarte important este faptul ca romînii aveau oastea lor cu care puteau participa la lupte. Este limpede că cei doi voievozi aveau o nobilime locală pe care se sprijinea din rândul cărora recruta dregătorii sau pe cei care strângeau dările( existenţa lor presupunea persoane calificate care sa se ocupe de asta).

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles