Diversitatea sistemelor constitutionale contemporane si criterii de tipologizare a acestora

Trimis la data: 2009-10-14 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Marian Dimensiune: 331kb Voturi: Tipul fisierelor: pdf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Având în vedere conceptul general de Constitutie, putem face pasul pentru urmatoarea prezentare a diversitatii sistemelor constitutionale contemporane.
Mai întâi trebuie sa precizam ca un sistem constitutional poate fi privit din mai multe puncte de vedere:
a) al conceptiilor politice ce stau la baza sa. În functie de acest criteriu, putem distinge sisteme constitutionale bazate pe conceptiile liberale si pe marile idei umaniste despre drepturile si libertatile cetatenesti, pe principiile pluralismului politic si sisteme constitutionale a caror doctrina politica si economica se bazeaza pe conceptia partidului unic, pe restrângerea drepturilor cetatenesti sau pe favorizarea anumitor clase sau grupuri sociale si respectiv pe excluderea principiilor pietei libere si centralizarea întregii economii nationale.

a) al conceptiilor politice ce stau la baza sa. În functie de acest criteriu, putem distinge sisteme constitutionale bazate pe conceptiile liberale si pe marile idei umaniste despre drepturile si libertatile cetatenesti, pe principiile pluralismului politic si sisteme constitutionale a caror doctrina politica si economica se bazeaza pe conceptia partidului unic, pe restrângerea drepturilor cetatenesti sau pe favorizarea anumitor clase sau grupuri sociale si respectiv pe excluderea principiilor pietei libere si centralizarea întregii
economii nationale.

b) al raporturilor existente între puterea legislativa si puterea executiva, îndeosebi, între parlament si seful statului. In functie de acest criteriu, distingem sisteme constitutionale prezidentiale (Statele Unite ale Americii, aproape toate statele din America Latina si unele state din Africa), sisteme constitutionale semiprezidentiale (Franta, Finlanda, Austria, Portugalia, Polonia, România, Bulgaria); sisteme constitutionale parlamentare (Italia, Grecia, Germania, Elvetia, Suedia etc).

c) din punct de vedere al doctrinei ideologice, distingem sisteme
constitutionale întemeiate pe o ideologie oficiala si dominanta (sistemele constitutionale socialiste) si sisteme în care pluralismul ideologic este o componenta definitorie a societatii civile (Franta, S.U.A., Marea Britanie, Spania, Elvetia, Italia etc).

d) al metodelor de guvernare (al regimului politic). Din acest
punct de vedere distingem sisteme constitutionale democratice si sis
teme constitutionale totalitare.

Într-o geografie juridica, putem distinge sistemul constitutional anglosaxon caracterizat prin puternicul sau pragmatism (Marea Britanie, Canada si Statele Unite ale Americii), sistemul constitutional european (Franta, Italia, Portugalia etc), sistemul constitutional sud-american, în care, în general, fortele armate au fost un factor de instabilitate politica, sistemul constitutional al statelor africane etc. Distingem, de asemenea, sisteme constitutionale întemeiate pe principii ale religiei islamice si sisteme în care se regasesc norme ale religiei crestine. In acest din urma caz, nu se face demarcatie între cultul ortodox si cel catolic.

Marea varietate a sistemelor constitutionale contemporane nu înseamna,
însa, si mari deosebiri între textele diferitelor constitutii. Aceasta,
deoarece fantezia vocabularului politico-juridic al Adunarilor Constituante (organismele învestite cu sarcina de a elabora o Constitutie) poate fi un neajuns foarte grav pentru procesul de guvernare, de care ele sunt pe deplin constiente. Iata de ce, în mod paradoxal, state mult deosebite între ele, state care practic nu au nimic comun din punct de vedere geografic, politic, national, militar sau religios, au constitutii care, formal, seamana mult unele
cu altele. Aceasta, pentru ca într-o Constitutie se reglementeaza cadrul
general al raporturilor politice, al fenomenelor si realitatilor sociologice existente, or acestea se regasesc în forme diferite în fiecare tara.

Astfel, toate parlamentele din lume au, în principal, doua functii: functia legislativa si functia de control al executivului; din punct de vedere al formei de guvernamânt, statele sunt ori monarhii, ori republici; toate guvernele au sarcina de a organiza modul de executare a legilor votate de parlament; tratatele sunt semnate de sefii de state sau de guverne ori de diplomati sau ministri etc. Toate acestea sunt consacrate în formule standardizate, comune, cu mici variante lingvistice, tuturor constitutiilor.

Dintr-o atare varietate de sisteme constitutionale se poate desprinde
sistemul occidental, care înglobeaza într-o sinteza unitara, trasaturile regimurilor politice localizate geografic în Europa Occidentala. Vom observa însa ca sistemul constitutional occidental este privit mai mult ca tip politicojuridic de sistem constitutional si nu ca un sistem localizat exclusiv la o anumita zona geografica. Astfel, trasaturi ale sale sunt întâlnite, de pilda, în sistemul constitutional japonez, în cel canadian sau australian.

Ceea ce ofera specificitate categoriala acestui sistem sunt fundamentele
sale teoretice forjate într-un lung proces istoric si principiile pe care se bazeaza si care sunt comune sistemelor nationale din Europa Occidentala, dar si unor state situate pe alte continente. Iata, prin urmare, ca se poate vorbi cu egala îndreptatire de un sistem constitutional occidental, dar si de sisteme constitutionale occidentale. In acest caz, avem în vedere sistemele constitutionale nationale de tip occidental.

Trebuie observat, de asemenea, ca trasaturile sistemului constitutional
occidental au început sa fie extinse dupa anul 1989, în fostele state socialiste, unele dintre ele situate în Europa Rasariteana, asa cum, de altfel, ele au mai fost extinse în Peninsula Iberica în anul 1975 si, respectiv, în anul 1978. Dincolo de diversitatea sistemelor constitutionale contemporane, se poate încerca însa, si o tipologizare a unora dintre ele în functie de anumite criterii. Aceste criterii pot fi de natura geografica, politica, economica si chiar religioasa. în ceea ce priveste tipologizarea sistemelor constitutionale vesteuropene,
încercarile de schitare a unor trasaturi comune si, în acelasi timp,
distinctive pentru fiecare în parte sunt mai vechi . O încercare de tipologizare poate fi facuta utilizând criteriul separatiei puterilor.

Dupa cum separatia puterilor este rigida sau flexibila, supla, distingem sisteme constitutionale prezidentiale si, respectiv, parlamentare. Separatia absoluta sau rigida a celor trei puteri caracterizeaza îndeosebi sistemele prezidentiale. Constitutia este cea care stabileste departajarea neta a puterilor. Pentru o analiza teoretica a sistemului, are relevanta îndeosebi departajarea puterii legislative de cea executiva, în sistemele constitutionale prezidentiale, modalitatile de interactiune a celor doua structuri guvernante (legislativa si cea executiva) sunt mai putin numeroase si mai putin profunde decât în sistemele parlamentare. Desigur, exista o anumita colaborare între executiv si legislativ, dar aceasta este limitata, conflictele dintre cele doua puteri fiind solutionate în favoarea executivului.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles