Doctrine Economice

Trimis la data: 2003-01-08 Materia: Economie Nivel: Gimnaziu Pagini: n/a Nota: / 10 Downloads: 8149
Autor: Bogdan D. Dimensiune: 45kb Voturi: Tipul fisierelor: dot Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Doctrine Economice - Criteriul este continutul calitativ al ideilor economice. Distingem doua mari perioade - de la inceputul umanitatii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada prestintifica a gandirii economice; - 1/2 sec XVII sI pana in prezent fiind perioada stratificata. In aceste doua perioada nu au existat lucrari cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau raspandite in lucrari cu caracter juridic, istoric, religios, etc.

2.2 MERCANTILISMUL

- criza lui si inceputurile economice.
- Epoca moderna - aceasta perioada din istorie in care grupari mai ferme incearca la forme noi, mai liberale. Aceste generatii au locuit la orase ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului 15, inceputul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gandire economica diferita de gandirea medievala: sfaturi practice date de agentii economici cum sa-si conduca mai eficient afacerile, cum sa fie tinuta evidenta contabila.

Acesti ganditori erau foarte eterogeni, scopul lor era sa obtina, sa castige cat mai mult profit; - ganditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gandirii economice + laicizarea.

MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piata, mercante = negustor, mercantile= aducator de castig ) - Sec.16-17 are 2 semnificatii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la opºiunea ec, a negustorilor moderni;

- politica economica ( ans, mas, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gandire economica moderna. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale pretioase sI o pol, ec, externa protectionistadura sI rigida ( spaniolii +engl );

- m, dezv, sau sist,balantei comerciale care admite circul mf2+banilor in ambele directii cu cond, ca soldul com, ext, sa fie activ, exp,>imp, politica externa mai relaxata.

Reprezentanti: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentantii lui au contribuit la stimularea com, ext, sI indirect la dezv, unor ramuri ale productiei nat, iar unii dintre ac, au facutchiar incercari remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.).

Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulatiei mf.+banilor ignorand rolul esential al productiei sI folosindu-se cu precadere de met, descriptiva in iluzia lor ca profitul ar fi creat in comert.

Criza mercantil, sI faurirea stiintei ec: - schimbari imp, in gandirea ec, moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera productiei; - modific2 de metoda - trec la met, analitica/abstractizarii.

Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoasterea empirica la cunoasterea stiintifica; - legi economice. Liberalismul economic.

2.3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC
Liberalii sunt aparatorii proprietatii moderne, adeptii individualismului. Ei spun ca functionarea ec, are loc in bune conditii cand oamenii nu se amesteca unii in treaba altora.

Princ, de baza dupa funct, ec, de piata: princip, liberei concurente (ec, este capabila de autoreglare ); Ideea autoreglarii spontane - liberalisti sunt adeptii ”hedonismului” ( obt, de avantaje cat mai > cu eforturi cat mai < ). - ei considera ca ag,ec, actioneaza pe piata in mod rational;
- resping interventia statului in ec,; -sunt adeptii th, obiective despre pret sI valoare;
- liberalii clasici sunt convinsi ca ideile lor au valabilitate universala. Reprezent2 ai liberal, clasic: W.Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. W.Petty in opera lui inceputurile th, despre preturi sI inc, th, moderne a plus produsului ( mai tarziu se va numii th, plus valori)

Termeni fol2: pret natural = valoarea; pret politic= suma de bani care se da pt a intra in posesia unui bun.; pret curent al pietei = pr, pt, fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ, ca in proc, prod, se fac chelt, se obt, produse sI un plus. El reduce ac, rationament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,=e determ, de munca omeneasca chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune ca izvorul valorii marfii= munca in general.

2.4 FIZIOCRATISMUL
Fiziocratii = un grup numeros de ganditori liberali francezi ( au trait in 1/2sec 18 dupa revolutia burghezo-democrata din 1789) Reprezentanti: F.Quesnay, A.R.J.Turgot.
Idei:
1.conceptia despre ordinea naturala+ politica ec, optima: viata ec, se desfas, dupa reguli care nu dep, de viata oamen2= legi naturale Lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc (Gournay).
2 Conceptia despre bogatie sI rolul primordial al agriculturii in crearea ei. Adevarata bogatie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric = singurul domeniu in care se putea crea bogatia.
3 conceptia despre crearea, repartitia sI circul prod, intre clasele societ.
4 th, produsului net. Celebrul “tablou economic”= primul model macroec, din ist. Premisele tabloului: in 3 clase: -cl, productiva ( fermierii);

-cl, proprietarilor functionari (cl inactiva); - cl, sterila. Cifrele folos, in tablou se refera la avansurile sau capitalurile folosite sI consumate in cele 2 ramuri de baza ale ec, si struct, lor. ( avansuri initiale sau capit, fix sI avans, anuale sau capit, circulant/, volumul, valoarea sI struct,: prod, global (total) pe ans, intregii tari. Pe baza ac, tablou: 2 concluzii:

- drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond2 existente la inceputul activitatii sI deci productia poate fi reluata pe aceeasi scara, e posibila reproductia simpla a capit, social;
- din moment ce intregul produs net creat in agric, de fermieri ajunge in poses, proprietarilor de pamant logic ar fi ca numai ei sa plateasca impozit. Merite: (a fost primul tablou)

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles