Doina - creatie folclorica

Trimis la data: 2003-06-24 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 4632
Autor: Andreea Popa Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Poezia “Doina” se include în volumul Poezii adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, culegere de folclor publicată în 1852. Creaţia lirică, populară, în versuri, ce exprimă confesiv cea mai bogată gamă de sentimente umane: dragoste, ură, jale, revoltă. Ca orice creaţie folcloricăţi aceasta are caracter oral, anonim, tradiţional, sincretic şi traditional.Ca o formulă specifică doinei este cea de început: “Doină, doină cântec dulce”, sau o structură poetică exclamativă, vizînd legătura omului cu natura.

0x08 graphic

Poezia "Doina" se include în volumul Poezii adunate si îndreptate de
Vasile Alecsandri, culegere de folclor publicata în 1852.

Creatia lirica, populara, în versuri, ce exprima confesiv cea mai
bogata gama de sentimente umane: dragoste, ura, jale, revolta.

Ca orice creatie folcloricati aceasta are caracter oral, anonim,
traditional, sincretic si traditional.

Ca o formula specifica doinei este cea de început: "Doina, doina
cântec dulce", sau o structura poetica exclamativa, vizînd legatura
omului cu natura.

Apar astfel motive specifice cum ar fi: al comuniunii omului cu
natura, al codrului, al dorului. Sentimentele dominante sunt exprimate
sub forma unui monolog sau al unui dialog cu elementele naturii.

Lirismul oscileaza între tristete si speranta. Tehnicile specifice
doinei sunt: vocativele, repetitiile, verbele la imperativ,
exclamatiile si interogatiile.

Procedeele artistice specifice sunt: invocatiile retorice,
personificarile, paralelismele, epitetele, comparatiile si
inversiunile.

Titlul denumeste una din cele mai frumoase si mai dragi creatii
populare românesti.

Creatia lirica, doina exprima sentimente de dragoste ale românului
fata de aceasta creatie specifica neamului românesc.

Aceasta la însotit pe român în toate momentele decisive ale vietii,
versurile mângâindu-i sufletul si alinându-i tristetea în momente de
restriste, vibrând de bucurie în clipele sale de fericire. Aceasta
creatie lirica debuteaza cu cu o repetitie asociata cu un epitet
expresiv, cu o formula de adresare: "Doina, doina cântec dulce".
Viersul ei vrajit încânta pe oricine si-l tine în loc, ipresionându-l
prin vitalitate si pasiune("viers de foc"): "Când te-aud, nu m-as mai
duce!; Când rasuni, eu stau pe loc!".

Rotatia anotimpurilor e transpusa în universul ei sensibil: bucuria la
venirea primaverii o data cu renasterea naturii("Eu cânt doina pe
afara, / De ma-ngând cu florile /Si privighetorile"), dar si tristetea
la venirea iernii ce viscoleste. Când românul cânta doina lânga vatra
("Eu cânt doina-nchis în casa, / De-mi mai mângâi zilele, / Zilele si
noptile").

La venirea primaverii, românul îsi simte sufletul tresarind la
cântecul tumtos al doinei haiducesti ("Frunza-n codru cât învie, /
Doina cânt de voinicie"). Apare aici un motiv specific al acestei
creatii literale folclorice: comuniunea strânsa dintre om si natura.

Doina reprezinta chiar sufletul românului, caci suspinul si soapta ei
îi dau bucuria de a trai, înfruntând soarta ( Doina cânt, doina
soptesc, /Tot cu doina vietuiesc"). Repetitiile "doina" si
enumeratiile: "zic", "soptesc", "vietuiesc", precum si epitetele
"cântec dulce" , "viers cu foc" amplifica varietatea sentimentelor
fata de aceasta creatie cu caracter oral, anonim, traditional,
sincretic si sincretic. Totodata repetitiile si enumeratiile: De
ma-ngând cu florile /Si privighetorile" amplifica ideea de timp
îndelungat de când doina a aparut în viata românului.

Enumeratia personificarilor este procedeul artistic fundamental din
aceasta poezie.

Ca tehnica specifica se observa folosirea exclamatiilor realizate prin
vocative: "Doina, doina,"

Enumeratia verbelor la indicativ: "zic", "soptesc", "vietuiesc" aduc
versul doinei mai aproape de sufletul omului.

Subiectivismul este accentuat de folosirea verbelor si pronumelui de
persoana I: aud, m-as duce, stau, cânt, mângâi .

Subiectivismul da muzicalitate versurilor amplificata de elementele
prozodice: rima împerecheata, ritmul trohaic, masura scurta, de 7-8
silabe.

Argumentele aduse demonstreaza ca aceasta opera lirica, populara, în
versuri, ce exprima confesiv cea mai bogata gama de sentimente umane:
dragoste, ura, jale, revolta este o doina.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles