Domniile fanariote

Trimis la data: 2005-06-01 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 2 Nota: / 10 Downloads: 6799
Autor: Ionut Dimensiune: 6kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
O datã cu începutul decãderii Imperiului Otoman, marcat prin esuarea asediului Vienii (1683) si mai ales prin tratatul de la Karlowitz (1699) - care a consemnat pierderea unui urias spatiu de cãtre sultan în beneficiul împãratului de la Viena, noua granitã stabilindu-se pe muntii Carpati - principatele Moldovei si Tãrii Românesti, vasale Portii, au devenit niste avantposturi ale ei în calea expansiunii Imperiului habsburgic si curând si în cea a Rusiei. În noua situatie care se crease, Poarta otomanã a considerat cã, pentru a-si apãra mai eficient pozitiile, trebuia sã schimbe sistemul de domnie din cele douã tãri, care - spre deosebire de teritoriile de la Sudul Dunãrii supuse direct stãpânirii otomane - îsi aveau domni proprii, clasã conducãtoare autohtonã, administratie separatã de imperiu si religia crestinã apãratã.

FANARIOTII

0x01 graphic

O dată cu începutul decăderii Imperiului Otoman, marcat prin esuarea
asediului Vienii (1683) si mai ales prin tratatul de la Karlowitz
(1699) - care a consemnat pierderea unui urias spatiu de către sultan
în beneficiul împăratului de la Viena, noua granită stabilindu-se pe
muntii Carpati - principatele Moldovei si Tării Românesti, vasale
Portii, au devenit niste avantposturi ale ei în calea expansiunii
Imperiului habsburgic si curând si în cea a Rusiei. În noua situatie
care se crease, Poarta otomană a considerat că, pentru a-si apăra mai
eficient pozitiile, trebuia să schimbe sistemul de domnie din cele
două tări, care - spre deosebire de teritoriile de la Sudul Dunării
supuse direct stăpânirii otomane - îsi aveau domni proprii, clasă
conducătoare autohtonă, administratie separată de imperiu si religia
crestină apărată. În consecintă, începând din 1711 în Moldova si de la
sfârsitul anului 1715 în Tara Românească, în cele două tări au fost
numită direct, fără a tine seama de opinia boierimii autohtone, domni
recrutati în general din Fanar - cartier din Constantinopol. Aceast
sistem sau regim fanariot a durat până în 1821.

Fanariotii au apartinut la 11 familii, din care două au fost de
origine românească (Callimachi-Călmasul si Racovită), restul de
origine greacă, în afara de familia Ghica, de origine initial
albaneză, dar în sec. XVIII grecizată, pentru ca, după încetarea
participării ei la domnie în 1777, să fie cuprinsă în rândurile marei
boierimi autohtone. Într-o primă etapă, care a durat până în 1774, la
domnie s-au găsit membrii familiilor Mavrocordat, Ghica, Racovită si
Callimachi; în etapa următoare, încheiată în 1821, la domnie vor
ajunge membri ai familiilor Ipsilanti, Moruza, Caragea, Sutu,
Mavrogheni, Hangerli si Rosetti. În total au domnit 31 de persoane în
ambele tări, deoarece aveau loc dese schimbări de pe un tron la altul
si de asemenea multi dintre domni au domnit alternativ, unul dintre ei
- Constantin Mavrocordat - de sase ori într-o tară si de patru ori în
cealaltă!

Domnii fanarioti au fost considerati de Poartă înalti dregători
crestini ai ei, în timp ce ei însisi se considerau urmasi nu numai ai
vechilor domni pământeni, dar si într-un fel urmasi ai împăratilor
bizantini. Supusi unor necontenite presiuni din partea Portii, care-si
sporea pretentiile bănesti si totodată pretindea livrări de produse în
cantităti din ce în ce mai sporite, domnii fanarioti, care, în afară
de aceasta, nu stiau fiecare cât timp vor domni, au rămas în memoria
poporului român ca autorii unei fiscalităti deosebit de apăsătoare.
Dar, totodată, cel putin în parte, ei au fost, în secolul Luminilor,
niste reformatori, niste mici depoti luminati. Cu o formatie umanistă
serioasă, cunoscători de limbi străine, având uzul meandrelor Curtii
Otomane, unii dintre ei (Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat,
Grigore II Ghica, Alexandru Ipsilanti, Grigore Alexandru Ghica etc.)
au fost autorii unor acte importante de reformă în domeniul
organizării boierimii, relatiilor agrare (Constantin Mavrocordat
desfiintând dependenta personală a tăranului), fiscalitătii,
administratiei publice, justitiei, învătământului înalt (Academiile
domnesti din Bucuresti si Iasi afirmându-se prestigios chiar într-un
context european).

Domnii fanarioti au fost foarte importanti în ceea ce a privit
accentuarea apropierii institutionale dintre cele două principate.
Multi dintre ei, domnind succesiv în ambele principate, au transferat
institutii si chiar au stimulat trecerea de la Bucuresti la Iasi sau
invers a unor mari dregători. În blazoanele lor au apărut întrunite
armele moldo-valahe. Regimul fanariot a avut, în consecintă, urmarea
pozitivă de a apropia si usura în viitor unificarea celor două
principate românesti.

După înlăturarea sistemului acestor domnii, ca urmare a revolutiilor
din 1821, majoritatea familiilor fanariote au continuat să trăiască în
Principatele Române (unde stabiliseră legături matrimoniale si-si
dobândiseră bunuri), la Constantinopol si, după crearea statului elen,
în Grecia.

References

Visible links
Hidden links:
1. http://media.ici.ro/history/Ist01.htm

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles