Drept administrativ comparat

Trimis la data: 2007-07-13 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 4263
Autor: Gheorghe Octaviana Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Drept administrativ comparat
Statul absolutist, totuşi, a concentrat toate cele trei funcţii într-o singură mână, astfel că diferenţele dintre ele erau de interes pur teoretic. Diferenţierea formelor de putere statală a căpătat relevanţa practică doar odată cu apariţia iluminismului, dar împreună cu noţiunea fundamentală de egalitate şi libertate a indivizilor, a dat naştere la cerinţa ca libertatea individuală să fie garantată faţă de statul absolut atotputernic printr-o separare organizaţională a celor trei puteri. În vreme ce în statul absolutist activităţile statale ca întreg erau numite "administraţie" sau guvern, separarea organizaţională a puterilor a dus la o îngustare a conceptului de administraţie.
Drept administrativ comparat

Drept administrativ comparat
Administraţia, în consecinţă, a devenit componenta puterii executive, care a fost separată de puterile legislative şi judecătorească.
În această schemă organizaţională, nu a mai rămas loc "guvernului", ca sursă independentă de putere, ci doar i-a rămas rolul de conducere, rol managerial în cadrul statului, sarcină ce ţine de domeniul administraţiei.
Principiul separaţiei puterilor a câştigat acces în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, în constituţiile Europei. Totuşi, această afirmaţie ar trebui interpretată adăugând că principiul a fost pus în practică cu diferite grade de stricteţe.

Ca o consecinţă, adesea a existat o discrepanţă între funcţiile reale şi realizarea puterilor. Acest lucru a condus la evoluţia diferitelor noţiuni ale administraţiei, una materială şi una organizaţională.
Administraţia publică în mod concret constituie activitatea administrativă şi, deci, conceptul concret de administraţie se concentrează pe specificul activităţii de stat administrative. Administraţia publică în sensul organizaţional este, pe de altă parte, totalitatea organelor administrative altele decât organele legislativului, ale sistemului judecătoresc şi guvernului. În toate sistemele juridice europene este posibilă distingerea cercetării pentru unirea diferitelor forme de exprimare a puterii statelor într-o singură definiţie şi, în acest fel, dându-se un contur conceptual "administraţiei".

Drept administrativ comparat
Foarte evidente sunt încercările de a da o definiţie satisfăcătoare în Franţa şi Germania. În Franţa, punctul de pornire pentru conceptul material de administraţie a fost separarea puterii în trei: legislaţie, administraţie plus guvernare şi jurisdicţie. Legiferarea stabileşte regulile generale ale organizării de stat: "Legifere c' est poser les regles generales qui regissent dans la communaute nationale l”ensemble des activites, privees ou publiques".

Pe de altă parte, "administraţia" este descrisă după cum urmează: "L' administration, elle assume une gestion: administrer, c' est accomplir la serie des actes que requiert, au fiI des ~ours, la poursuite d'un certain but. L'action administrative este donct tout a la fois, continue et concrete deux traits "par lesquels elle se distingue de l'activite legislative"".

Drept administrativ comparat
Puterea judecătorească este separată de administraţie în ,:eea ce priveşte relaţia acesteia cu dreptul: "Le juge a pur fonction d" appliquer le droit a la solution de litiges. ... L'administration est, elle aussi, soumise au droit, mais, contrairement au juge, elle agist de son propre mouvement, en dehors de toute contestation. D'autre part, le droit constitue pour elle une limite, non un but, elle agit dans le cadre du droit, mais non pas "seulement - comme le juge pour faire respecter le droit" ".

Pentru puterea judecătorească, legătura cu dreptul este '.m scop în sine; pentru administraţie, dreptul reprezintă limitele ::-ealizării unor scopuri care ţin atât de organizarea şi executarea legii, cât şi de gestiunea afacerilor statului sau ale colectivităţi lor Iacale.
Conceptul de "administraţie", distins astfel de "Iegislaţie" şi "jurisdicţie", are un corespondent suplimentar, în forma de "gouvernement". "Gouvemement" nu este înţeles ca o sursă independentă de putere, ci în sens de autoritate situată deasupra
administraţiei în termeni politici, şi fără a fi legal separat de administraţie, determină direcţiile de acţiune ale administraţiei.• În Franţa, definiţia precisă a termenului de "administration publique" a evoluat cu referinţă specială la domeniul dreptului administrativ. Acest termen a avut şi are relevanţă în mod special în distingerea între competenţele Curţilor administrative şi ale tribunalelor de drept comun.

Drept administrativ comparat
În secolul al XIX-lea, conceptul de "puissance publique" (autoritate publică) a fost cel mai proeminent; a existat o distincţie între "actes d'autorite", (actele de autoritate), care erau de competenţa "puissance publique" (autorităţi publice) şi "actes de gestion", care conţineau elemente ale dreptului privat.
Începând cu procesul "Blanco" (1873), în care "Tribunal des Conflicts" pentru prima dată s-a concentrat asupra criteriului de "service public" pentru a determina jurisdicţia (sfera de autoritate) a tribunalelor administrative, "Ecole du service publique" (Duguit, Jeze, Bonnard, Rolland, ş.a.) a început să câştige în influenţă către sfârşitul secolul al XIX-lea.

Nu mai era agreat conceptul de "puissance publique", ci cel de "service public", care a ajuns să fie considerat ca o trăsătură determinantă a administraţiei, al cărei scop era considerabil redefinit ca fiind asigurarea realizării obiectivelor statului. Între timp, chiar şi criteriul de "service public" a ajuns să fie pus la îndoială, ceea ce a dus la o reabilitare parţială a criteriului de "puissance publique" (Hauriou, Berthelemy).
Dacă există un anumit consens în privinţa faptului că "service public" nu acoperă toate aspectele administraţiei publice, acest concept totuşi reprezintă cel mai frecvent punct de pornire în toate încercările de a realiza o definiţie satisfăcătoare.

"Service public" descrie (în ;ens material) "une activite assumee par une collectivite publique en vue de donner satisfaction a un besoin d'interet general". Interesul general sau public, ca scop al acţiunii administrative, reprezintă o legătură cu acele definiţii ale administraţiei care sunt orientate în jurul conceptului de "puissance publique".
Aşa cum Rivero a afirmat:
"L'administration apparaît donc comme l'activite par laquelle les autorites publiques pourvoient en utilisant le cas echeant les prerogatives de la puissance publique, a la satisfaction des besoins d'interet public"2s.

În vreme ce acest concept material de "administraţie" este concentrat asupra activităţilor administrative, conceptul organizaţional se referă mai degrabă la organele preocupate de sarcini administrative: "L'administration est l'ensemble des organismes qui sous l' autorite du Gouvemement, participent a l'execution des multiples taches d'interet general, qui incombent a l'Etat".

Din perspectivă germană, apropierea de Carre de ~alberg (1920) apare instructivă, cel puţin din punct de vedere istoric. El afirma, pe baza Constituţiei celei de-a treia Republici, şi in contrast cu dreptul constituţional german: "La Constitutio'h francaise, en effet, ne definit pas la legislation mais seulement l' administration, don't elle dit que le domaine coincide avec l' execution des lois; de la se deduit alors la definition de la puissance legislative: celle-ci comprend tous les actes qui ne rentrent pas dans la fonction d'execution".
Tehnica lui Malberg defineşte în termeni pozitivi conceptul de administraţie şi apoi continuă să definească în termeni negativi, legislaţia ca tot ceea ce nu implică executarea activităţilor legislative şi judecătoreşti. Ea a fost adoptată mulţi ani în dreptul administrativ german, într-un sens exact opus.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles