Dumnezeu

Trimis la data: 2002-06-10 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 3978
Autor: Corina Marcu Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Filosofii din toate timpurile s-au referit la ideea de Dumnezeu, formulând puncte de vedere diferite. Ei au inclus acest concept atât în conceptele ontologice cât şi în cele gnoseologice. Pornind de aici, filosofii au deprins următoarele sensuri ale conceptului de Dumnezeu:
Raporteaza o eroare

Referat la filosofie

Întocmit de : Radu Adrian

Clasa : XII E

Dumnezeu

Filosofii din toate timpurile s-au referit la ideea de Dumnezeu,
formulând puncte de vedere diferite. Ei au inclus acest concept atât
în conceptele ontologice cât si în cele gnoseologice. Pornind de aici,
filosofii au deprins urmatoarele sensuri ale conceptului de Dumnezeu:

1. Dumnezeu a fost înteles drept cauza transcendenta a lumii, deci
Dumnezeu intervine din afara lumii creând tot ceea ce exista.

2. Dumnezeu a fost considerat ca substanta imanenta a lucrurilor,
punct sustinut de Spinosa în lucrarea sa "Etica", care afirma ca tot
ceea ce exista se afla în Dumnezeu si nimic nu poate sa existe, nici
sa fie conceput fara Dumnezeu.

Spinosa identifica Natura cu Dumnezeu: "Deus sive Natura" si îi
gaseste lui Dumnezeu doua atribute perceptibile: întinderea si
cugetarea.

3. Dumnezeu a fost conceput drept cauza prima a lucrurilor aflate în
univers, concept pe care îl regasim la Aristotel, care formuleaza
teoria "miscatorului nemiscat", demonstrata prin faptul ca lucrurile
se misca în virtutea existentei unei cauze primordiale,
"prim-motorul". Acest "prim-motor" este nemiscat si are capacitatea de
a pune în miscare toate lucrurile din univers. Aristotel identifica pe
acest "miscator nemiscat" cu divinitatea, care este actul pur al
creatiei initiale.

Rene Descartes ajunge la concluzia ca Dumnezeu este sursa adevarului,
deci cunoscând adevarul îl vom cunoaste pe Dumnezeu; acest concept
fiind de natura gnoseologica.

Vorbim totusi de conceptul de Dumnezeu, dar oare El exista ? Unii
filosofi au admis ca este posibil sa se aduca probe în sprijinul
teoriei ca Dumnezeu exista. Astfel, Toma din Aquino se refera la un
numar de probe prin care se dovedeste existenta lui Dumnezeu.

Prima proba ar consta în aceea ca Dumnezeu este cauza dintâi a
lucrurilor (cum apare si la Aristotel).

Proba a doua se deduce din necesitatea primei. În lume, cauzele
eficiente se înlantuie unele cu altele, dar o cauza nu este propria sa
cauza si nu putem urca din cauza în cauza la infinit. Deci într-o
serie progresiva de cauze subordonate, prima cauza produce pe cele
intermediare si invers. Daca s-ar presupune un numar infinit de cauze
eficiente, n-am avea cauze prime si nici un efect ultim, prin urmare
trebuie admisa o prima cauza eficienta si pe care o numim Dumnezeu.

Proba a treia se deduce din contingenta(întâmplare) si din necesitate.
Argumentele s-ar deduce din faptul ca în lume sunt lucruri
contingente, dar este imposibil ca lucrurile contingente sa existe din
totdeauna, deci daca toate lucrurile sunt contingente a existat un
timp în care pe lume nu exista nimic. Daca ar fi fost asa, n-ar exista
nimic astazi, iar daca nimic n-ar fi existat într-un timp dat, nimic
n-ar fi putut vreodata sa existe(ceea ce este absurd), deci totul nu
poate fi contingent, prin urmare exista o fiinta necesara. O fiinta
necesara cauza necesitatii sale în ea însasi sau în altul, dar nu
putem admite la nesfârsit o progresie a existentelor transmitându-si
cauza necesitatii lor. Deci exista o fiinta necesara prin ea însasi,
care nu gaseste decât în ea cauza necesitatii sale, dar care este
cauza necesitatii altora si ea se numeste Dumnezeu.

Proba a patra se deduce din "gradatia fiintelor". În lume exista
lucruri mai mult sau mai putin perfecte, deci exista ceva care este
cel mai bun, "cel mai perfect", cauza a tot ceea ce este perfect.
Exista o fiinta, deci, care este cauza oricarei bunatati si oricarei
perfectiuni si acesta este Dumnezeu.

Pascal este de parere ca este mult mai important sa cunoastem care
sunt avantajele pe care le-am avea daca am accepta una sau alta din
cele doua alternative: Dumnezeu exista sau Dumnezeu nu exista.

El chiar îsi imagineaza ca se poate pune un pariu privind existenta
sau nonexistenta lui Dumnezeu. Sa pariem ca Dumnezeu exista; daca vom
câstiga, vom câstiga tot, daca vom pierde nu vom pierde nimic. Daca
Dumnezeu exista vom câstiga "o infinitate de vieti fericite", iar daca
dumnezeu nu exista, înseamna ca riscul de a pierde nu înseamna a
pierde, deoarece "ceea ce se joaca este atât de neînsemnat si de
scurta durata" pentru o fiinta umana supusa infinitatii timpului.

Înainte de a ne întreba daca fiinta divina poate sau nu sa fie
cunoscuta, trebuie sa analizam modul cum ne raportam la natura
conceptului de Dumnezeu. Pentru a cunoaste natura lui Dumnezeu, atât
cât poate s-o cunoasca omul, Descartes spune ca trebuie sa examinam
daca Dumnezeu are El însusi capacitatea de a poseda perfectiunea.
Concluzia filosofului francez este ca fiinta divina contine în ea
însasi ideea absoluta de perfectiune, în timp ce omul se
caracterizeaza prin imperfectiune.

Pentru teoreticienii fenomenului religios, cunoasterea lui Dumnezeu nu
este posibila doar prin cunoasterea atributelor Sale de catre om.
Atributele fiintei supreme sunt absolute si accesibile gândirii si
analizei rationale (spirit, ratiune, vointa, consubstantialitate,
etc.), dar sunt si alte atribute (emotia religioasa) care înseamna mai
mult decât credinta în mântuire, pe care Rudolf Otto le numeste
"mysterium tremendum", ce desemneaza ceea ce este ascuns, ceea ce nu
este conceput si nici înteles.

Sunt o multime de modalitati de abordare a conceptului de Dumnezeu:
creator al lumii, substanta unica, actul pur, sursa adevarului cert.
Însa s-a mai abordat si un alt concept, acela al relatiilor lui cu
mortalitatea.

Potrivit lui Kant, Dumnezeu si constiinta umana sunt doi termeni care
asigura mentinerea moralitatii în societate. În acest sens, constiinta
umana este acel principiu subiectiv care duce la îndeplinire, în fata
lui Dumnezeu (ca instanta), raspunderea omului pentru faptele si
actiunile sale.

În epoca contemporana, filosofia existentialista interpreteaza într-o
alta maniera problema raporturilor dintre morala si religie. Exista
însa deosebiri evidente între existentialismul ateu (Martin Heidegger,
Sartre) si cel crestin (Karl Jaspers, Martin Buber). Astfel, pentru
existentialismul crestin exista un transcendent absolut (Dumnezeu)
spre care tinde fiinta umana. Pentru existentialismul ateu omul însusi
este transcendent, ceea ce înseamna ca prin însusi faptul ca exista,
omul este angajat în realizarea lumii, fara interventia divina. Dar
daca Dumnezeu nu exista, omul nu gaseste în afara sa nici o valoare
care sa-i legitimeze comportamentul, deci fiinta umana nu mai are
scuze pentru actele sale. Sartre concluzioneaza ca "omul este
condamnat sa fie liber", aceasta însemnând ca omul poate face orice cu
propria sa libertate si tot el îsi realizeaza sistemul de valori.

Mircea Eliade face o distinctie între omul religios si cel areligios
în lucrarea sa "Sacrul si profanul". Pentru omul religios exista o
realitate absoluta "sacrul", care se manifesta în aceasta lume, deci o
santifica, o face reala. Spre deosebire de omul religios, omul
areligios refuza sa creada într-o transcendenta, acceptând sa traiasca
în relativitatea realitatii.

Nu exista o distinctie neta între omul religios si cel areligios,
pentru ca nu trebuie sa omitem faptul ca acesta din urma se trage din
cel religios, chiar daca nu recunoaste originea comuna. Nu exista
chiar nici un om religios în stare pura, nici în cele mai evoluate si
desacralizate societati contemporane.

Anumite comportamente religioase camuflate întâlnim si în unele
miscari laice (nudismul, libertatea sexuala absoluta etc.), care ar
semnifica, în conceptia lui Eliade, dorinta si nostalgia omului modern
"Paradisul" pierdut, dupa acea stare edenica de dinaintea "caderii în
pacat" a fiintei umane.

Powered by [1]http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

References

1. http://www.referat.ro/

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.