Echilibrul european

Trimis la data: 2004-05-06 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Teodor mirecea Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Principiul politic de echilibru al forţelor apare odată cu desăvârşirea procesului de centralizare a statelor din Europa occidentală, odată cu crearea premiselor apariţiei statelor moderne. Acest principiu de echilibru al forţelor i-a naştere din nevoia afirmării tendinţelor monarhilor de a-şi extinde autoritatea şi teritoriul în afară. Acesta consta într-un sistem de alianţe prin care se urmărea împiedicarea expansiunii unui stat în detrimentul altuia. Astfel că, în momentul în care un stat se dovedea periculos prin modul de abordare al politicii sale externe, acestea din urmă se coalizau, pentru a îi opune rezistenţă, în acest fel statul respectiv era împiedicat să triumfe.

Echilibrul european

Principiul politic de echilibru al fortelor apare odata cu
desavârsirea procesului de centralizare a statelor din Europa
occidentala, odata cu crearea premiselor aparitiei statelor moderne.

Acest principiu de echilibru al fortelor i-a nastere din nevoia
afirmarii tendintelor monarhilor de a-si extinde autoritatea si
teritoriul în afara. Acesta consta într-un sistem de aliante prin care
se urmarea împiedicarea expansiunii unui stat în detrimentul altuia.
Astfel ca, în momentul în care un stat se dovedea periculos prin modul
de abordare al politicii sale externe, acestea din urma se coalizau,
pentru a îi opune rezistenta, în acest fel statul respectiv era
împiedicat sa triumfe.

Acest sistem bazat pe principiul echilibrului de forte este aplicat
pentru prima oara în Italia în cadrul luptelor interne pentru putere,
încheiate prin Pacea de la Lodi din 1454 care este considerata prima
încercare a se institui o balanta politica în Europa, succesul acestei
politici fiind perioada de 40 de ani de pace care a urmat în Italia.

Eficacitatea acestui sistem face ca la sfârsitul secolului XV si
începutul secolului XVI majoritatea statelor europene sa se angajeze
în aceasta politica internationala pentru a gasi solutii la cele doua
probleme esentiale care amenintau suveranitatea statelor europene:
extinderea dominatiei otomane si cresterea puterii habsburgilor.
Habsburgii si otomanii urmareau sa-si extinda dominatia în detrimentul
celorlalte state, aducând diferite argumente mai ales de ordin
religios.

Papalitatea care reprezenta principala forta politica din Italia, se
implica în diplomatia europeana, având la un moment dat rolul de
arbitru al Europei, angajând acum statele europe pe fondul acestui
principiu într-o lupta non-confesionala prin care urmarea înlaturarea
otomanilor din Europa.

Monarhii europeni se coalizeaza împreuna cu pontiful roman pentru a-i
alunga pe otomani din Europa, desfasurând diferite lupte, asa-numitele
cruciade, dar acestea nu au rezultatul scontat, în principal datorita
divergentelor aparute în armatele cruciatilor.

Triumful echilibrului european în prima jumatate a secolului XVI, este
concretizat prin Pacea de la Cateau-Cambresis din 1559, care a
însemnat izbânda principiului national, unele parti componente
originare ale unui stat anume au fost recuperate de catre acestea
(Italia recupereaza teritoriile din nord, Spania se desprinde de
Imperiu), totodata aceasta pace pune capat tendintelor de a înainta
spre inima Europei a Imperiului Otoman.

La începutul secolului XVII aceasta tendinta de echilibru european
este reafirmata, mai ales datorita dorintei habsburgilor de a detine
întâietatea politica în Europa. Germania forma acum un vast imperiu
condus de Casa de Habsburg. Acest imperiu era farâmitat în circa 300
de state, asupra carora împaratul nu avea autoritate. Singurele
teritorii pe care habsburgii le controlau cu adevarat erau posesiunile
ereditare precum Austria si Cehia. Aceasta situatie era înrautatita si
de faptul ca Germania era divizata din punct de vedere religios,
întrucât nordul si centrul erau protestante, iar sudul catolic, ca de
altfel si habsburgii care erau de rit catolic. Acestia urmareau
realizarea unui puternic stat centralizat german. În fata acestui
proiect maret al habsburgilor, care erau sprijiniti si de Spania unde
domnea o alta ramura a acestora statea opozitia principilor germani
care nu doreau sa renunte la privilegiile lor. Pentru a se proteja de
planurile acestora, principii protestanti îsi unesc fortele în cadrul
Uniunii Evanghelice. La rândul lor principii catolici alcatuiesc sub
egida împaratului Liga catolica. Planurile care urmareau transformarea
Germaniei într-un stat centralizat condus de habsburgi, ar fi marit
prea mult puterea acestora ei fiind si suveranii Spaniei si posesorii
uriaselor sale posesiuni. Datorita acestor considerente Franta, în
ciuda faptului ca era catolica, se opune acestui proiect. Daca pentru
habsburgi, un razboi pentru îndeplinirea acestor planuri, îmbraca si
tente religioase, în cazul Frantei criteriul ratiunii de stat era
precumpanitor în raport cu cel religios. Asa ca aceasta nu ezita sa se
alieze cu statele protestante (principatele germane, Olanda,
Danemarca, Suedia) pentru a opri ascensiunea habsburgilor. Cel ce
urmareste cu consecventa respectarea principiului ratiunii de stat în
politica extena a Frantei este cardinalul Richelieu, primul ministru
al regelui Ludovic al XIII-lea.

Principalul promotor al dorintei de unificare a Germaniei într-un stat
centralizat este împaratul Ferdinand al II-lea (1619-1637), care prin
functia îndeplinita era si rege al Cehiei. Nobilii cehi s-au rasculat
deoarece le-au fost încalcate drepturile religioase, si îl aleg rege
pe principele Palatinului, seful Uniunii Evanghelice. În acest mod
este declansat razboiul de 30 ani. Rascoala cehilor este înfrânta în
urma batalii de pe Muntele Alb din 1620. Ferdinand al II-lea
declansând o ampla represiune împotriva nobilimii cehe, cât si
împotriva principelui Palatinului.

Principii protestanti germani cer sprijinul regelui Danemarcei, acesta
intervenind dar armata sa este înfrânta în 1629, dupa 4 ani de lupte,
când Danemarca este nevoita sa ceara pace. Imediat dupa aceasta
Ferdinand emite Edictul de restituire, prin care îi obliga pe
protestanti sa cedeze bunurile pierdute de clerul catolic, acesta
fiind aproape gata de a-si duce planul la îndeplinire de a devine
stapânul absolut al Germaniei.

Înfrângerea Danemarcei provoaca intrarea în razboi a Suediei, a carei
actiune este finantata de Franta. În fruntea armatei suedeze se afla
regele Gustav Adolf, unul dintre cei mari comandanti ai Epocii, care
obtine numeroase victorii, dar din nefericire moare în timpul bataliei
de la Lutzen din 1632, acest lucru scotând Suedia un timp din razboi.

În aceste conditii în 1635, Franta declara Spaniei razboi,
implicându-se direct în razboi din acest moment. Trupele franceze
sprijinite de cele suedeze si olandeze obtin stralucite victorii,
determinându-l pe împaratul Ferdinand al III-lea sa ceara pace,
deoarece amenintau chiar pozitia Vienei, resedinta împaratului.

La razboiul de 30 de ani participa si Transilvania condusa de
principele Gabriel Bethlen. În urma mai multor batalii, transilvanenii
obtin succese împotriva trupelor imperiale, dar din cauza lipsei unui
ajutor eficient care sa fi parvenit de la celelalte state implicate
acestia sunt nevoii sa încheie pace în 1626. acest fapt îl determina
pe Principele transilvanean sa conceapa un plan prin care sa sporeasca
forta economica si militara pentru a juca un rol mai activ în
relatiile internationale, alcatuind chiar un plan de unire statelor
românesti care nu s-a putut realiza însa.

Razboiul de 30 de ani reprezinta o combinatie de arta militara si
diplomatica, numeroasele tratate încheiate si negocierile purtate
pentru înfrângerea habsburgilor, în care au murit aproape jumatate din
populatia statelor germane.

Începute în 1644 tratativele de pace s-au desfasurat în doua orase din
provincia germana Westfalia. Considerata ca având valoare universala,
aceasta pace încearca sa stabileasca raportul de forte si frontierele
statelor implicate în conflict. Noua geografie politica europeana era
construita pe un nou concept politic: echilibrul european. Se
intentiona astfel sa se înlature dominatia unui singur stat asupra
celorlalte, acest concept fiind recunoscut ca principiu al dreptului
international, pâna la începutul secolului XX.

Aceasta pace consacra în primul rând ascensiunea politica a Frantei în
Europa, Ludovic al XIII-lea, dar mai ales primul ministru al acestuia
carddinalul Richelieu si urmasul acestuia Mazarin, reusesc sa aplice
cu fermitate Marele proiect si sa împiedice transformarea statelor
germane într-o monarhie centralizata. Frantei îi era recunoscuta
stapânirea asupra Alsaciei.

Suedia la rândul ei primeste provinciile germane de la Marea Baltica,
transformata astfel într-un lac suedez. Acest stat devine acum o
veritabila forta în nordul Europei, dar si în Occident datorita în
principal sprijinului acordat de francezi.

Era mentinuta divizarea teritoriala a Germaniei, iar puterile
împaratului au fost reduse considerabil în favoarea principilor
germani, împaratul nu mai putea lua decizii fara acordul Dietei, iar
vechile libertati germanice erau confirmate. Alianta
austriaco-spaniola era subminata, împaratul fiind constrâns sa promita
ca nu va interveni în razboiul ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles