Echilibrul european si razboaiele europene in secolele XVII- XVIII

Trimis la data: 2003-03-03 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 18 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Silviu mateescu Dimensiune: 33kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Echilibrul european si razboaiele europene in secolele XVII- XVIII - Drumul catre modernitate este sinuos iar parcurgerea lui se face in ritmuri diferite. Europa nu este o entitate omogena la nivelul civilizatiei materiale, dupa cum nu este nici la nivel la nivel politic. Aceste fapte sunt ilustrate de studiul dinamicii demografice, al modului de viata si al raporturilor dintre lumea rurala si cea urbana.

Echilibrul european si razboaiele europene in secolele XVII- XVIII - Dupa crizele demografice din secolul al XVII-lea (razboaie, epidemii, foamete), secolul al XVIII-lea inseamna dublarea populatiei europene. Aceasta crestere este insa inegala. Din perspectiva evolutiilor demografice se contureaza doua Europe: una arhaica, cu ritmuri de crestere dezordonate, la Est (Polonia, Rusia) si Sud (Italia) si o alta dinamica (nordul Italiei, Anglia, spatiul german, Olanda, Franta, Spania) cu crestere lenta dar regulata. Dinamica demografica este legata de cresterea economica si de alimentatie.

Modificarile in civilizatia materila continua sa fie lente. Tarile europene, chiar si cele mai dezvoltate, raman dominant agrare. In consecinta, agricultura continua sa produca 80% din bunuri. Noile tehnici (asolamentul trienal) si culturi (cartoful, porumbul, gulia, napul) nu duc la schimbarea caracterului extensiv al agriculturii dar vor contribui la ameliorarea alimentatiei si reducerea riscului de infometare. Locuintele din caramida arsa si piatra, acoperite cu tigla, le inlocuiesc treptat pe cele din lemn si pamant, eliminand riscul incendiilor si sporind confortul si igiena.

In 1661, Imperiul german era alcatuit din circa 356 de state confederate, de fapt un „mozaic” de tari independente. In teorie, imparatul era stapanul intregului teritoriu. In realitate insa, dupa cum va spune Voltaire, el nu era „nici mai puternic si nici mai bogat ca un doge al Venetiei”, al Venetiei veacului al XVII-lea.

Slabiciunea imparatului, si implicit a imperiului, consta in sistemul transmiterii croanei care era rezultatul desemnarii de catre cei sapte princioi electori a urmasului la tron din familia dominatoare. Cei sapte principi electori, purtatorii de cuvint ai feudalitatii germane, au avut grija de fiecare data sa aduca pe scaunul imperial persoane fara personalitate pentru marea nobilime – ai caror reprezentanti erau – sa poata juca rol de prima marire in imperiu. Iata de ce mai toti imparatii au fost lipsiti de personalitate, iata pentru ce suverani in adevaratul inteles al cuvintului au constituit rare exceptii.

Austria , parte componenta a imperiului, cuprinzind sapte principate si doua regate: Boemia si Ungaria, si avind in frunte ramura cadeta a familiei de Habsburg, nu era nici ea o forta de prima marime pe continentul nostru. In ciuda acestui fapt, in ciuda armatei slabe pe care o avea, Austria, tot asa de catolica precum spania, s-a aventurat intr-un sir nesfirsit de razboaie cu state protestante ca Suedia, Anglia, Olanda, cu unele principate germane, razboaie din care a iesit invinsa si cu prestigiul zdruncinat.

Ca si Germania, Austria a avut putini mari imparati. Leopold I a devenit suveran in 1657, la 17 ani. Laconic, mare iubitor de muzica, autorul unor compozitii chiar, maladiv, debil, speriat mereu de ideea ca trebuie sa calatoreasca, putin aspectuos la infatisare (nas enorm, barbie mare, obraz lung, fata batrina), foarte molau in toate, atit de molau incit contemporanii au spus despre el ca e un „orgoliu care trebuie mereu intors”, Leopold I, prin datele sale personale, suger, cum nu se poate mai bine, situatia imperiului sau.

Spania, cu teritorii in Italia (Neapole, sardinia, Lombardia etc.), la nord de Franta, peste mari, era cel mai intins imperiu din lume. Cu toate acestea, in secolul al XVII-lea nu conta ca o mare putere pentru ca „toate piesele care compuneau acest colos se aflau in ruina”. In acest veac populatia a decrescut mereu din cauza razboaielor si a emigratiei in America, tarile de Jos, Italia. Spaniolul, de sute de ani, de cind lupta in Peninsula Iberica contra arabilor, sau aiurea impotriva Frantei, Italiei, tarilor de Jos, in Lumea Noua, a uitat sa mai munceasca. Cu o mentalitate pur feudala fata de munca (pentru nobili munca era o rusine), ducind o politica externa belicoasa, finantele au fost diminuate ingrijorator.

La moartea lui Filip al II-lea, cel care a vrut sa cucereasca Anglia in 1588, datoria tarii s-a ridicat la 4 miliarde franci, cursul de la inceputul vaecului nostru. Neavind fonduri, statul traia din imprumuturi fortate, chete etc. Lipsa de bani a facut ca numarul soldatilor sa scada mereu, de la 150000 in timpul lui Filip al II-lea, la 50000 peste un veac, cifra ultima cuprinzind cam 3/4 ostasi mercenari straini si numai 1/4 spanioli get-beget.

Tot strainii au fost in secolul al XVII-lea si cei citiva generali mai deosebiti ai Spaniei, Spinola si Piccolimini. Situatia marinei de razboi nu era nici ea mai stralucita. Invinsa de englezi in 1588, redusa treptat, treptat de corsarii Angliei, flota spsniola era, in momentul urcarii pe tron a lui Ludovic al XIV- lea, neinsemnata ca numar si forta.

Aceasta situatie ar fi fost si mai proasta daca Spania n-ar fi adus din colonii mari cantitati de produse, in special aur si argint. Dar neavind o economie prospera, care sa poata satisface cerintele coloniilor, sau marfurilor aduse de peste Ocean si desfacute la Cadix sau in alta parte erau cumparate nu de negustorii ei, ci de cei straini.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles