• Administratie
• Agronomie
• Astronomie
• Automatica

• Biologie
• Chimie
• Contabilitate
• Drept

• Economie
• Engleza
• Filozofie
• Finante-Banci

• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Informatica

• Istorie
• Jurnalism
• Management
• Marketing

• Matematica
• Mecanica
• Medicina
• Psihologie

• Publicitate-PR
• Religie
• Romana
• Stiinte Politice

Vezi toate materiile

Home : Referate Informatica : Ecografia interventionala a ficatului

Ecografia interventionala a ficatului

Referat despre Ecografia interventionala a ficatului
Ultrasonografia interventionala reprezinta un domeniu divers si captivant. Extensia diagnosticului imagistic prin manevre de biopsie sau drenaj al colectiilor intra/perihepatice aduce un plus de valoare metodei ultrasonografice, dar si multiple semne de intrebare si controverse. Prin biopsia ghidata ultrasonografic se asteapta cresterea gradului de acurate diagnostica in hepatopatiile difuze sau localizate, iar prin aplicarea unor proceduri de alcoolizare, drenaj sau radioablatie ghidata, un aport semnificativ la rezolvarea terapeutica a unor cazuri bine selectionate.

Referat despre Ecografia interventionala a ficatului
Punctia biopsie hepatica (PBH) in hepatopatiile difuze
Biopsia hepatica percutana reprezinta in continuare standardul de aur in stabilirea diagnosticului, stadializare, predictia prognosticului si raspunsului terapeutic in multe dintre afectiunile ficatului. Folosita in trecut ca singura metoda majora de diagnostic, PBH se confrunta in prezent cu o tendinta evidenta de limitare a aplicatiilor sale. Metodele moderne de diagnostic neinvaziv (ultrasonografia, elastografia, CT, RMN, angiografia) sunt folosite pe scara larga, contribuind la diagnostic alaturi de rezultatele clinice si biologice tot mai laborioase.

Ultrasonografia poate fi utilizata fie la evaluarea initiala a topografiei segmentelor si organelor perihepatice (colecist, colon, rinichi, etc.) (punctie biopsie ecoasistata), fie la ghidajul menevrei de biopsie (punctie biopsie ecoghidata). Punctia oarba este tot mai putin folosita in prezent.

La efectuarea biopsiei sub ghidaj ultrasonografic, se vizualizeaza acul (ecou linear) traversand strat cu strat structurile anatomice: perete toraco-abdominal, capsula hepatica, parenchimul hepatic (fig. 7.1). Profunzimea penetrarii si traiectul acului (evitand rinichiul drept, colonul, colecistul, vasele mari) sunt apreciate in timp real.

Aplicarea concomitenta a modului Doppler color poate identifica mai fidel structurile vasculare de evitat cat si miscarea acului in parenchimul hepatic. Cel mai frecvent folosit este modul gray-scale 2D; acolo unde aparatura permite, utilizarea reprezentarilor anatomice in 3 planuri poate aduce informatie utila, indeosebi in cazul biopsiei leziunilor focale.

Fig. 7.1. Biopsie hepatica efectuata sub ghidaj ultrasonografic. Este bine vizibil acul (ecogenitate liniara) in parenchimul hepatic. Ultrasonografia ramane utila si in supravegherea post-biopsie (fig. 7.2-7.3). Prin examinari seriate (imediate, la 1h, 3h, 6 h, 24 h) poate evidentia posibilele complicatii: hematom local, hemoperitoneu, hemotorax, pneumotorax, peritonita, fistula arterio-venoasa. Trebuie cunoscut aspectul normal la locul de punctie: traiectul ecogen sub forma a doua linii paralele, generat de urma acului de punctie.

Fig. 7.2. Ultrasonografie efectuata imediat dupa biopsia hepatica la un pacient cu ciroza virala C Child-Pugh B. Se vizualizeaza un mic hematom (transonic) din locul prelevarii, si sufuziunea sanguina (ecogena) pe traiectul acului.


A (A) Examinarea ultrasonografica efectuata la 24 ore dupa punctia biopsie (Ac Tru-Cut 16G). Este evidenta urma acului de punctie (linie ecogena).
B (B) Ultrasonografie efectuata dupa punctie biopsie hepatica la o pacienta cu hemocromatoza. Urma acului de punctie este vizibila sub forma unui ecou linear, inconjurat de un halou hipoecogen mai lung (hematom). Fig. 7.3. Urma acului dupa punctia biopsie hepatica.

Indicatiile PBH in hepatopatiile cronice sunt intr-o continua revizuire. In majoritatea statisticilor, indicatia cea mai frecventa este reprezentata de hepatita cronica virala (Nazarian LN 2000, Sporea I 2004). In hepatita cronica virala C este metoda de stadializare (grading/staging) a leziunilor, cu valoare predictiva pentru raspunsul la terapia antivirala specifica. In hepatita cronica virala B rezultatele biopsiei hepatice nu au valoare predictiva la raspunsul terapeutic. In steatoza hepatica difuza, biopsia hepatica nu este recomandata de rutina, mijloacele imagistice curente (ultrasonografia si/sau CT sunt suficiente pentru diagnostic). Indicatia de PBH in hepatopatia indusa de metotrexat ramane un subiect de controversa.

Alterarea persistenta a testelor biologice hepatice de cauza incerta reprezinta o posibila indicatie de PBH (Campbell MS 2004, Syn WK 2007). La pacientii propusi pentru donarea de ficat cat si la cei supusi transplantului, biopsia hepatica reprezinta o posibila indicatie (Saad WE 2006). Contraidicatiile PBH sunt dominate de conditia hematologica a pacientului (hipocoagulabilitate). Prezenta ascitei este acceptata ca o contraindicatie relativa.

Riscurile metodei nu sunt de neglijat: sangerare (fig. 7.4-7.5), pneumotorax, ruptura de ficat, perforatia colecistului, peritonita biliara. Riscul de deces este foarte mic. Riscul aparitiei complicatiilor este dependent de conditia pacientului, patologie, tehnica, experienta medicului. Unii autori considera ca riscul general este mai redus prin utilizarea ghidajului ultrasonografic, chiar daca totusi, riscul de sangerare ramane acelasi. Rata complicatiilor nu este influentata de lobul hepatic (drept sau stang) punctionat (Nazarian LN 2000). Metoda poate fi aplicata la pacientii spitalizati, sau prin spitalizare de 1 zi. In acest ultim caz, utilizarea ghidajului ultrasonografic este foarte utila.

Fig. 7.4. Hemoperitoneu aparut dupa punctie biopsie hepatica.
Ultrasonografia evidentiaza revarsat lichian (hemoragic) in pelvis, inapoia vezicii urinare.