Economii in tranzitie

Trimis la data: 2007-02-23 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Mirela N. Dimensiune: 46kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Economii in tranzitie
La început, economia de tranziţie poseda un sistem financiar al cărui scop principal era de a aloca fonduri conform planului, cu o capacitate limitată de a intermedia resurse financiare şi fără grija unor reguli prudenţiale sau a unei supervizări financiare. Iniţial asistenţa strategică, cu câteva excepţii, a tratat reforma sectorului financiar ca un element central al tranziţiei.
Raporteaza o eroare

Economii in tranzitie
La început, economia de tranziţie poseda un sistem financiar al cărui scop principal era de a aloca fonduri conform planului, cu o capacitate limitată de a intermedia resurse financiare şi fără grija unor reguli prudenţiale sau a unei supervizări financiare. Iniţial asistenţa strategică, cu câteva excepţii, a tratat reforma sectorului financiar ca un element central al tranziţiei. Obiectivul era de a crea un sistem eficient şi unic de achitare, politicile, instituţiile si instrumentele necesare pentru a proiecta şi executa politica monetară ce va opera prin procesul de piaţă; şi un sistem eficient pentru a mobiliza economiile şi a le direcţiona către cei mai promiţători investitori şi investiţii, aducând pieţei disciplina de a accepta decizia şi managementul împrumutătorilor însuşi.

Economii in tranzitie
Programul de asistenţă a fost foarte relativ: o înţelegere de bază s-a format repede în domeniul bancar, respectând elementele esenţiale ale tranziţiei sectorului financiar, elemente ce au fost repetate în aproape toate ţările unde erau susţinute programe active şi dialoguri.

Economii in tranzitie
Stabiltiatea macroeconomică a fost accentuată ca o pre-condiţie pentru dezvoltarea financiară. S-au făcut eforturi pentru a impune o disciplină de piaţă asupra deciziilor băncilor prin constrângeri bugetare dure. Oricum, asemenea constrângeri nu au fost mereu impuse cu forţa. Mai mult chiar, nevoie de a reforma antreprizele şi sectorul bancar în paralel a fost ignorată câteodată.

Economii in tranzitie
Munca analitică a sectorului financiar a fost în general de înaltă calitate, dar era timpul ca impactul acesteia să fie redus: mai puţin de 1/3 din rapoartele pe baza cărora s-a realizat această evaluare au fost completate în prima jumătate a decadei (până în 1996), dar de-a lungul acestui timp mai mult de jumătate din operaţiile importante cu componente din sectorul financiar au fost aprobate. Unele cazuri extreme au fost Armenia, Georgia, unde primele semne ale muncii formale financiare au apărut de abia în anii 1999-2000, şi Albania, Bosnia şi Herzegovina, şi Polonia, unde nu a fost găsită nici o influenţă asupra sectorului financiar, în ciuda faptului că numeroase împrumuturi erau aţintite cel puţin parţial asupra obiectivelor sectorului financiar.

Economii in tranzitie
Numărul şi volumul împrumuturilor bancare pentru dezvoltarea sectorului financiar a crescut rapid după 1991. Împrumuturile au început să scadă după 1996, reflectând progres în unele cazuri, înfrângere în altele, şi o tendinţă a ascensiunii ţărilor candidate la UE privind încrederea acordată asistenţei europene. Atât guvernele, cât şi donatorii externi răspundeau de cele mai multe ori la evenimentele ce se desfăşurau cu măsuri de înlocuire temporară, programe de împrumut şi dialoguri, care uneori erau întrerupte de schimbări de guvern sau de răsturnări politice. Circumstanţele au variat de la ţară la ţară. Astfel, deşi elementele specifice ale reformei sunt comune celor mai multe programe, nu este deloc surprinzător faptul că băncile nu au abordat aceeaşi strategie pentru selectarea sau succesiunea operaţiilor.

Economii in tranzitie
De ex, în câteva cazuri, ca şi cel al fostei Republice a Yugoslaviei şi Macedoniei, personalul susţinea că operaţiile bancare pentru credite cereau implementarea satisfăcătoare a reformelor bancare. În alte cazuri, personalul pleda pentru asigurarea unui răspuns din partea sectorului privat şi nu au putut aştepta până ce politica macroeconomică şi de sector, cât şi cadrul instituţional erau perfecte (Albania şi Bosnia şi Herzegovina). În câteva cazuri, programele de împrumut includeau numai una sau două operaţii de-a lungul decadei, fie din lipsa acordului asupra modului de desfăşurare a strategiei (Belarus, Republica Slovacă, Turkmenistan), fie din lipsa interesului în ceea ce priveşte împrumuturile (Republica Cehă).

Economii in tranzitie
Asistenţa bancară asupra tranzacţiilor din sectorul financiar nu poate fi evaluată prin însumare sau prin media programelor ce s-au desfăşurat în 26 de ţări. La extreme, o foarte modestă intervenţie bancară în Estonia a fost asociată cu puternice rezultate favorabile datorită investiţiilor străine, reformei dinamice şi experienţei deja existente. Intervenţia limitată în Belarus şi Turkmenistan, în contrast, a fost asociată cu o lipsă a progresului, care a fost explicată prin opoziţia ţării la schimbare. Aflându-se printre ţările de prim rang până la sfârşitul decadei, Ungaria şi Polonia au beneficiat fiecare de substanţiale programe de împrumut. Totuşi, după un program foarte cuprinzător de împrumuturi cu obiective asupra sectorului financiar, Rusia a rămas în eşalonul de jos al ţărilor în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului financiar.

Economii in tranzitie
Mărimea programelor a corespuns gradului de interes al guvernelor în împrumuturi, ratei de progres în implementare şi mărimea presiunii externe asupra băncii pentru a menţine resursele în mişcare. Pe lângă condiţiile iniţiale diferite, rezultatul a depins foarte mult de abilitatea şi bunăvoinţa guvernelor pentru a reforma instituţiile şi pentru a lua dificilele decizii politice necesare. Cele mai multe economii de piaţă au făcut progrese evident favorabile dezvoltării sistemului financiar de piaţă. Figura următoare (figura 1) ilustrează creşterea creditelor acordate sectorulului privat.

Economii in tranzitie
Totuşi, nivelele de dezvoltare financiară au variat până la sfârşitul decadei, un avans semnificativ înregistrând ţările din Europa Centrală şi de Est şi ţările baltice, în comparaţie cu fostele state din Uniunea Sovietică. Problemele majore ce au variat ca importanţă au fost: insuficienţa supravegherii sectorului financiar şi a standardelro contabile, slaba putere a persoanelor juridice, niveluri mici de intermidiere, pieţe de capital mici şi nelichide, precum şi legi slabe privind falimentul şi protecţia riscurilor creditorilor. Efortul de a înăspri constrângerile bugetare asupra băncilor şi antreprizelor nu a avut rezultate datorită slabei conduceri şi instituţiilor juridice, informaţiei inadecvate şi costului social şi politic ridicat al acestor constrângeri.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.