Efortul de modernizare in Turcia

Trimis la data: 2004-01-07 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 857
Autor: Octavian Oprea Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
La sfârşitul primului război mondial, Turcia a făcut parte din tabăra statelor învinse. Condiţiile armistiţiului dintre Turcia şi puterile aliate şi asociate, semnat la Mudros la 30 octombrie 1918 au însemnat de fapt sfârşitul Imperiului Otoman. Armata a fost demobilizată iar pentru Strâmtori s-a stabilit un statut de ocupaţie militară. În caz de tulburări, aliaţii aveau dreptul să ocupe orice punct strategic din Turcia. S-a dorit chiar împărţirea Turciei propriu-zise, nu doar a teritoriilor arabe care au făcut parte din componenţa imperiului.

Efortul de modernizare în Turcia în perioada interbelica

Dronca Lucian,

Facultatea de Istorie-Geografie Oradea

La sfârsitul primului razboi mondial, Turcia a facut parte din tabara
statelor învinse. Conditiile armistitiului dintre Turcia si puterile
aliate si asociate, semnat la Mudros la 30 octombrie 1918 au însemnat
de fapt sfârsitul Imperiului Otoman. Armata a fost demobilizata iar
pentru Strâmtori s-a stabilit un statut de ocupatie militara. În caz
de tulburari, aliatii aveau dreptul sa ocupe orice punct strategic din
Turcia. S-a dorit chiar împartirea Turciei propriu-zise, nu doar a
teritoriilor arabe care au facut parte din componenta imperiului. Rând
pe rând au fost ocupate, în 1918-1919, Anatolia de sud-est si Cilicia
(de trupele engleze), Adalia (de italieni) si Smirna (de armata
greaca, sub protectia flotei engleze). În aceste conditii, turcii s-au
ridicat la lupta pentru apararea independentei. Actiunile împotriva
interventiei straine au fost legate de lupta împotriva sultanului si a
ramasitelor feudale din viata politica si economica. Aceasta a
conferit revolutiei turce un caracter national-burghez.

Conducerea revolutiei a apartinut burgheziei nationale anatoliene.
Nucleul central a fost reprezentat de cercurile intelectuale, mai ales
ofiteresti, din rândul carora s-a ridicat un remarcabil militar si om
politic, Mustafa Kemal.

În vara si toamna anului 1919 au avut loc congrese ale organizatiilor
national-burgheze, numite "societati de aparare a drepturilor".

Drept raspuns la aceasta situatie, trupele aliate anglo-franceze au
ocupat Constantinopolul, Parlamentul a fost dizolvat, numerosi
militanti pentru independenta fiind arestati si deportati în insula
Malta. Parlamentul s-a reîntrunit la Angora (Ankara) si s-a proclamat
Mare Adunare Nationala - autoritate suprema unica în conducerea
treburilor tarii. Sultanul a fost declarat "prizonier necredincios"
întrucât se împotrivea oricarui proces de reforma, facând astfel jocul
ocupantilor.

În septembrie 1919, Congresul de la Sivas a unit toate societatile
locale într-o Societate nationala de aparare a drepturilor Anatoliei
si Rumeliei. A fost ales un Comitet Reprezentativ, în frunte cu
generalul Mustafa Kemal. Tentativa sultanului de a-l aresta a esuat.
Din ziua de 13 septembrie a aparut la Sivas ziarul "Iradei Milliye"
(Vointa Nationala), care propaga idealurile miscarii nationale turce.

Comitetul Reprezentativ, cu sediul la Ankara, a cerut la sfârsitul
anului 1919 convocarea unui nou Parlament turc (medjlis). La 28
ianuarie, acest parlament a votat Pactul National, programul miscarii
kemaliste. El prevedea: mentinerea integritatii granitelor fixate în
1918, deci a regiunilor locuite de turci (Tracia orientala, zona
Strâmtorilor si Anatolia); sa formeze un stat national turc suveran si
independent; înlaturarea controlului strain; asigurarea securitatii
Constantinopolului si reglementarea ulterioara a regimului
Strâmtorilor de catre o conferinta a tarilor interesate.

Sub presiunea puterilor Antantei, sultanul Mehmet al VI-lea a semnat
însa tratatul de pace de la Sčvres. Anturajul sau s-a compromis astfel
si mai mult, pentru ca tratatul prevedea împartirea Turciei între
puterile învingatoare. Francezii au ocupat provincia Adana; englezii
au retinut Urfa, Marasa si Ayntab; italienii provinciile Adalia si
Konia. Constantinopolul a dobândit statutul unui oras international,
sub protectorat anglo-franco-italian.

Marea Adunare Nationala de la Ankara a declarat ca nu recunoaste pacea
impusa. Multi ofiteri si intelectuali au aderat la miscarea kemalista.
Între Ankara si Constantinopol ruptura era totala. În ianuarie 1921,
aceasta adunare l-a ales pe Mustafa Kemal presedinte al ei si sef al
statului.

Membrii Adunarii Nationale de la Ankara au aratat ca nu vor lua în
considerare nici una din conventiile încheiate între sultan si
puterile occidentale. La îndemnul reprezentantilor puterilor straine,
sultanul Mehmet al VI - lea a decis scoaterea în afara legii a
generalului Kemal si a ordonat "armatei califului" sa îi pedepseasca
pe rebeli. Astfel, a izbucnit razboiul civil. Dupa lupte grele, armata
sultanului a fost nimicita în toamna anului 1920. Soldatii si ofiterii
au trecut în masa de partea revolutionarilor. Franta s-a desolidarizat
treptat de interesele aliatilor sai în Turcia. Prestigiul si
interesele nu îngaduiau însa îndeosebi Angliei sa renunte total la
actiunea din Turcia, mai ales ca regiunile petroliere din Mossul, care
i-au fost cedate anterior de sultani, se aflau în primejdie.

În sprijinul intereselor Angliei, Grecia a fost statul care a oferit
sustinere militara. Armata greaca, înarmata si aprovizionata de
englezi, începuse înca în iunie 1920 operatii militare si a ocupat
Adrianopolul. Grecia revendica teritorii din Turcia europeana si de pe
litoralul Asiei Mici.

În aprilie 1921, turcii au obtinut primele succese împotriva armatei
grecesti la Inönü, sub comanda lui Ismet pasa. Pe plan
politico-diplomatic, Turcia a fost sprijinita în toata aceasta
perioada de Rusia sovietica. În iunie 1921, Italia a evacuat Adalia
iar în octombrie 1921 s-a semnat un acord care a pus capat starii de
razboi între Franta si Turcia. Trupele franceze au fost evacuate din
Cilicia iar guvernul de la Paris a recunoscut de facto guvernul lui
Mustafa Kemal. Atitudinea Frantei si Italiei a nemultumit în schimb
Anglia, fapt care reflecta contradictiile dintre Marile Puteri în
aceasta perioada.

La 13 septembrie 1922, dupa mai multe batalii cu trupele grecesti,
armata turca a reusit sa reocupe Smirna, deschizând drumul spre
Constantinopol si Strâmtori. Razboiul greco-turc a luat sfârsit prin
încheierea armistitiului de la Mudania (11 octombrie 1922).
Tratativele, care au preliminat tratatul de pace, au avut ca rezultat
evacuarea imediata a grecilor din Tracia, apoi parasirea treptata a
Istanbulului si a tuturor teritoriilor cu populatie turca ocupate înca
de trupele Antantei. Tratativele au fost initiate de generalul englez
Haringtone, care i-a relevat lui Kemal ca nu este dispus sa se bata
pentru stapânirea Istanbulului sau apararea grecilor. Prin armistitiul
de la Mudania, Turcia a scapat de umilinta stapânirii straine,
înfaptuind astfel punctul principal din programul miscarii kemaliste.

La 2 noiembrie 1922, Adunarea Nationala l-a detronat pe sultanul
Mehmet al VI-lea si a desfiintat guvernul fantoma al acestuia de la
Istanbul, care slujea fara rezerve politica engleza. Adunarea
Nationala a decis apoi desfiintarea sultanatului si a declarat caduc
Imperiul otoman, prin nasterea unui nou stat turc, a carui
suveranitate urma sa apartina exclusiv vointei poporului.

Prin tratatul de pace de la Lausanne (23 iulie 1923) s-a recunoscut
Turciei suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala, fiind
înlocuite astfel prevederile nefavorabile din tratatul de la Sčvres.

La 29 octombrie 1923, Turcia a fost proclamata Republica, cu capitala
la Ankara. Vechea capitala, Constantinopol, a fost condamnata sa
decada lent, pastrând doar nostalgia unei splendori apuse.
Presedintele Republicii a fost ales Mustafa Kemal iar premier - Ismet
-pasa. Ales presedinte al noului stat, Kemal a continuat sa exercite
si atributiile de presedinte al Marii Adunari Nationale, generalisim
al armatei si sef al singurului partid, Partidului Poporului.

În martie 1924 a fost abolita si institutia califatului. Cei
nemultumiti de guvernarea lui Kemal (preoti conservatori, ofiteri în
disponibilitate, fosti demnitari ai sultanului etc.) si de realizarea
programului sau de reforme, s-au adunat în jurul califului Abdul -
Medjid, care era nepotul sultanului detronat. Doi principi indieni
musulmani au trimis în acelasi timp un protest scris împotriva
amestecului guvernului civil în atributiile califului, seful spiritual
al islamului. Publicarea acestei note de protest în jurnalele din
Istanbul, înainte de a fi remisa conducatorului Republicii, a indignat
opinia publica, care a vazut în aceasta o manevra a statelor straine.
Speculând aceasta indignare si dupa ce s-a informat despre starea de
spirit a armatei, la 1 martie 1924 Kemal a propus Marii Adunari
Nationale decretul de desfiintare a califatului, care a fost adoptat
în unanimitate la 3 martie. Califul si alti reprezentanti ai dinastiei
osmanice au fost expulzati. S-a realizat de fapt o noua structura
politica, cu caracter laic, prin limitarea rolului religiei la o
chestiune de constiinta individuala. Viata publica interna a fost
clarificata si s-au ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles