Elemente de logica

Trimis la data: 2002-06-09 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 4943
Autor: Silvia Pavel Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Logica este ştiinţa al cărui obiect este stabilirea condiţiilor corectitudini gândirii, a formelor şi legilor generale ale raţionării juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legică a relaţiilor obiective. În stabilirea acestor condiţii, logica face abstracţie de conţinutul concret al diverselor noastre idei, fiind în acest sens o ştiinţă formală, analoagă cu gramatica sau cu geometria. Aşa, de pildă, ea se ocupă cu noţiunea sau cu judecata în genere şi cu o anumită noţiune sau judecată determinată concret.

Logica

Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor
corectitudini gândirii, a formelor si legilor generale ale rationarii
juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a
relatiilor obiective.

În stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul
concret al diverselor noastre idei, fiind în acest sens o stiinta
formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se
ocupa cu notiunea sau cu judecata în genere si cu o anumita notiune
sau judecata determinata concret.

Logica se împarte în trei ramuri mari: a) logica clasica (formal
filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica) si
c) logica dialectica. Logica clasica si logica matematica expun
formele si legile gândiri concrete în momentul relativei lor
stabilitati, în timp ce logica dialectica le expune în procesul
miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor.

De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin
natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, în
genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca
atare, prin natura ei, subordonata acesteia.

Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea,
judecata, ca raport între notiuni, si rationamentul, ca raport între
judecati. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea
raportului de determinare de la general la particular, de la gen la
specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru
o cunoastere stiintifica veritabila.

Aceste cerinte sunt întruchipate de silogism, pe baza functiei
îndeplinite în cadrul sau de termenul mediu. Întemeiatorul logici
clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului si al doctrinei
despre silogism, silogistica. Preocupari de sistematizare a logici au
existat, de asemenea, în China si în India antica. Contributii
uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum si
logicienii evului mediu. În strânsa legatura cu dezvoltarea moderna a
stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si s-au formulat regulile
rationamentului inductiv.

Prin fundamentarea consecvent materialista a conceptului de adevar, pe
baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic si
ontologic, logica clasica continua sa se dezvolte si în prezent,
împotriva tendintelor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.

Logica matematica (sau simbolica) s-a nascut în sec. al XIX-lea, în
functie de dezvoltarea puternica a matematici si de ivirea necesitatii
cercetarii logice a fundamentului acesteia ca stiinta formala.

Atât prin originea cât si prin problematica sa, logica matematica este
o stiinta care a aparut la hotarul dintre logica si matematica. Logica
matematica se caracterizeaza prin cercetarea functorilor
(operatorilor) logici, a proprietatilor lor formale si prin
elaborarea, pe aceasta baza, a unor calcule logice. Procedeul
logic-matematic, pastrându-si specificul sau,este pe deplin analog
procedeului matematic propriu-zis.

În virtutea acestui procedeu, cercetarile de ordin logic au o
formalitate riguroasa, datorita careia operatia de deductie îsi
desavârseste stringenta. Astfel se elaboreaza o serie de calcule care
îmbratiseaza aspecte noi, necercetate înca în domeniul logicii.

Calculele cele mai însemnate si care reprezinta totodata capitole de
baza ale logici matematice sunt: a) logica propozitiilor,

b) logica predicatelor,

c)logica relatiilor.

In cadrul logici matematice au aparut sau au luat o noua dezvoltare
logica modala, logica polivalenta, precum si logica inductiva, strâns
legata de teoria probabilitatilor. Analiza fundamentelor logici a
determinat aparitia cercetarilor de logica combinatorie. Tot atât de
importante ca si problemele stricte de calcul (probleme sintactice)
sunt si problemele interpretarii acestor calcule (probleme de
semantica); în aceasta privinta trebuie mentionata mai ales problema
analizei sistemelor formale însesi în cercetarile de metalogica.

O data cu problemele de metalogica trec pe prim plan analize cu
implicatii gnoseologice în legatura cu adevarul si cu consecventa în
limbajul formalizat. Cercetarile de logica matematica au infirmat
întrebuintarea formalist-metafizica a sistemelor formale si cea
conventionalist-relativista a conceptului de adevar, proprie
neopozitivismului.

Ideea calculului logic a fost formulata pentru prima oara de Leibniz.
Ca disciplina de sine statatoare, logica matematica s-a constituit în
sec. al XIX-lea, o data cu aparitia operelor lui A. de Morgan si ale
lui G. Boole, care au inaugurat asa-numita algebra a logici,
dezvoltata ulterior de E.Schroder, P.S. Poretki s.a.

Logica matematica gaseste aplicare în electrotehnica (studiul
schemelor cu relee, al schemelor electronice etc.) în cibernetica
(teoria automatelor, tehnica programarii), în neurofiziologie
(modelarea sistemelor neurotice), lingvistica (lingvistica matematica)
etc.

Logica dialectica este teoria de ordin logic a materialismului
dialectic, adica analiza dialecticii formelor logice si a legilor care
conditioneaza aceasta dialectica; pe baza lor gândirea reflecta în mod
adecvat miscarea si dezvoltarea realitatii obiective.

Acest lucru este demonstrat riguros de dezvoltarea dialectica a
notiuni, care trece în judecata, si a judecatii care trece în
silogism. Formele logice sunt, datorita valorii lor gnoseologice
diferentiate, forme pline de continut, iar legile logice pe baza
carora acestea se înlantuiesc, constuitue principiul de baza al
logicii dialectice.

In aceasta lumina trebie înteleasa si relevarea unor trasaturi
generale ale logici dialectice, cum sunt, de ex. Identitatea concreta,
care cuprinde în sine deosebirea; predictia complexa
contradictorie,care reprezinta un mod de expromare pe plan logic a
contradictiei interne; înmladirea tertului exclus, care reprezinta
supletea conceptului de adevar în aprofundarea cunoasterii.

În acest fel logica dialectica elimina posibilitatea strecurari unei
sciziuni în analiza si sinteza, în general si particular, între
inductie si deductie, între abstract si concret, sciziune prin care
idealismul, în special pozitiv logic, încearca sa se infiltreze
înlauntrul logici pentru ai denatura si vicia caracterul stiintific.

Interpretarea de catre logica dialectica a formei de manifestare a
continutului demonstreaza legatura si unitatea fundamentala dintre
logica si teoria cunoasterii. Studierea, pe baza practicii
social-istorice, a procesului de constituire si dezvoltare a formelor
logice demonstreaza ca axiomele însesi sunt rezultatul precticii de
miliarde de ori repetate.

Dialectica formelor logice îsi gaseste explicare stiintifica în
istoria cunoasterii. Logicul este un rezumat al istoricului, iar
unitatea lor este baza explicarii materialist-dialectice a însasi
esentei formatiilor logice: cunoasterea, în dezvoltarea ei, realizeaza
coinciderea dialectica a logicului cu ontologicul scotând în evidenta
caracterul concret al adevarului si corelatia dialectica dintre
adevarul relativsi cel abolut

. Logicul si gnoseologicul coincid astfel cu ontologicul. Unitatea
dintre logica, teoria cunoasterii si dialectica este concluzia logici
dialectice si, ca atare, a logici în genere ca stiinta a corectitudini
gândirii si totadata a adevarului ei, formele logice redând, prin
dialectica lor, continutul realitatii obiective în dezvoltarea lui. În
acest sens, logica dialectica este, în întelesul deplin al cuvântului,
filozofia logicii, interpretarea logici ca "organon", instrument de
cuprindere completa, în concepte, a realitatii obiective. Logica
dialectica a aparut în expresia ei stiintifica ca parte componenta a
filozofiei marxiste, prin interpretarea materialista a dialecticii de
catre clasicii marxism-leninismului. Obiectul si legile constituie o
preocupare permanenta în lucrarile logicienilor marxisti.

Logica combinatorie, cea mai noua parte a logici matematice, alcatuita
dintr-un calcul în care exista numai constante, asa-numitii
combinatori; acestia apar si în rol de functori, si în rol de
argument.

Logica combinatorie îsi îndreapta, în ultima vreme, cercetarile în
deosebi în directia analizei fundamentelor logici.

Logica constructivista, curent în logica matematica, caracterizat prin
construirea inductiva a expresilor logice. Ideea de baza a logici
constructivista consta în interdictia de a transfera asupra multimilor
infinite priincipiile valabile pentru multimile finite (legea dublei
negatii, principiul tertului exclus s.a.).

Logica constructivista ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles