Elisabeta si Maria Stuart

Trimis la data: 2010-05-01 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Marian Rogoz Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
I. Dupa esecul lui Eduard I, Scotia reusise sa ramana independenta fata de regii englezi. Brutala, nedisciplinata, nobilimea scotiana ramanea cu totul feudala. La putere era dinastia regilor Stuarti, care descindeau, prin Robert the Stewart, din familia Bruce. Aceasta dinastie se sprijinea pe biserica caAZtolica si pe alianta cu Franta, ceea ce nu putea sa nu nelinisteasca Anglia. Stuartii, tot atat de cultivati ca si dinastia Tudorilor, interesati de teologie, de poezie, de arhitectura si chiar de farmacie, nu ascunAZdeau sub aceasta stralucitoare aparenta un bun-simt realist, ca verii lor din Anglia. Henric al VII-lea al Angliei ii daduse in casatorie lui Iacob al IV-lea Stuart pe fiica sa Margareta.

Margareta Tudor a dat nastere lui Iacob al V-lea Stuart, si din casatoria lui Iacob al V-lea cu franceza Maria de Guise s-a nascut Maria Stuart, care a venit pe lume putin timp inaintea mortii tatalui sau, trezindu-se, inca din leagan, regina unui popor crancen. Mama-sa, Guise, regenta Scotiei, o crescuse in Franta, unde devenise o tanara cu obrazul prelung si palid, ai carei ochi frumosi ii placura delfinului Francisc.

Abia se casatorisera cand socrul ei, Henric al II-lea, muri, astfel ca Maria Stuart, regina Scotiei, se vazu si regina Frantei. Or, ea era, ca ruda de sange a dinastiei Tudor, cea mai apropiata mostenitoare a tronului Angliei - si poate chiar regina Angliei, daca Elisabeta era considerata bastarda. Isi poate imagina oricine importanta pe care o dadea intreaga Europa faptelor si sentimentelor acestei tinere femei, suverana peste trei regate. In 1560, sotul ei, tuberculos, muri de o boala de urechi; factiunea Guise pierdu in Franta toata puterea si Maria Stuart trebui sa se intoarca in Scotia.

II. Ea trebuia sa domneasca peste o tara foarte putin facuta ca s-o primeasca. Noua religie reforAZmata exercitase o atractie imediata si asupra poAZporului scotian, caruia, sarac si sobru, nu-i placuse niciodata modul de viata feudal al episcopilor caAZtolici, si asupra nobililor scotieni, care, ademeniti de pilda englezilor, ravneau sa prade manastirile. O serie de revolutii si contrarevolutii religioase se terAZminase, gratie sprijinului Elisabetei, prin victoria partidei protestante, a Congregatiei Domnului, asoAZciatie semipolitica, semireligioasa, in care erau reprezentati poporul, biserica si nobilii, acestia din urma facandu-si jocul sub titlul de lorzi ai congreAZgatiei. Cardinalul182 fusese mutilat si aruncat pe fereastra din palatul sau din Saint-Andrews.

Un juramant solemn, sau covenant, prestat si respectat cu seriozitatea caracteristica acestei semintii, legase intre ei si cu Dumnezeu pe toti protestantii Scotiei. Adevaratul stapan al Scotiei era, pe vremea reinAZtoarcerii Mariei Stuart (1561), un pastor, John Knox, om redutabil prin forta si ingustimea credintei sale si a carui bolovanoasa elocventa biblica placea compatriotilor sai. Knox fusese preot catolic, apoi anglican. El este acela care l-a constrans pe Cranmer sa suprime ingenuncherea in Prayer Book, editia a doua. Dupa moartea cardinalului a fost facut prizonier la castelul din Saint-Andrews de catre truAZpele franceze trimise in ajutorul acestuia si a stat nouasprezece luni pe galerele regelui Frantei.

Pe vremea Mariei Tudor traise la Geneva si fusese cucerit pe de-a-ntregul de doctrina calvinista. Ca si Calvin, Knox credea in predestinatie; el gandea ca adevarul religios trebuie cautat numai in scripturi, fara amestecul nici unei dogme introduse de oameni; cultul trebuia sa fie auster, fara pompa si fara icoane; institutia calvinista "Patriarhii bisericii" trebuia sa inlocuiasca pe episcopi si arhiepiscopi; in fine, ca el, John Knox, era unul din alesi si inspirat direct de Dumnezeu.

Convingandu-i de toate acestea pe scotieni, facuse din Kirk-a scotiana o biserica presbiteriana, fara ierarhie, cu totul demoAZcratica. In fiecare parohie credinciosii isi numeau pastorii lor si, in adunarile generale ale bisericii, pastorii si laird-ii183 laici sedeau alaturi. Alianta dintre squires si oraseni in vederea controlului asuAZpra coroanei, alianta care in Anglia se incarnase in parlament, lua in Scotia forma unei adunari ecle-ziastice.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles