Eminescu si luna

Trimis la data: 2002-06-13 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 13
Autor: Alexutzu Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
«Numeroase popoare altaice îşi imaginează Cerul ca un cort: Calea Lactee este “cusătura”, iar stelele sunt “găurile” prin care intră lumina. În mijlocul Cerului străluceşte Steaua Polară, care, asemenea unui ţăruş, susţine cortul. Ea poartă diferite denumiri: “Stâlpul de Aur”, “Stâlpul de Fier”, “Stâlpul Soarelui”. Alături de ea domneşte în univers Luna, simbol al sexualităţii în doctrinele tibetane, fecunda matrice a femeii.» ne informa Mircea Eliade în lucrarea sa “Istoria credinţelor şi ideilor religioase”, analizând simbolistica lunii din punctul de vedere al religiei.

Dicţionarul explicativ al limbii române oferă o altă perspectivă asupra lunii, una ştiinţifică: aceasta este definită ca “astru, satelit al pământului, care se învârteşte în jurul acestuia şi care îl luminează în timpul nopţii.”

Dicţionarul de simboluri explică faptul că luna este corelată cu soarele, ea fiind lipsită de lumină proprie şi simbolizează dependenţa şi principiul feminin, precum şi periodicitatea şi reînnoirea.

Luna este simbol al ritmurilor biologice, este un astru care creşte şi descreşte, care dispare, a cărui viaţă este supusă legii universale a devenirii, a naşterii şi a morţii. Reprezintă şi timpul care trece, timpul viu pe care-l măsoară prin fazele ei succesive şi regulate. Luna este simbolul primului mort. Timp de trei nopţi, în fiecare lună, ea e ca moartă. Dispare. Apoi reapare şi sporeşte în strălucire.

Luna este cunoaşterea indirectă, discursivă, progresivă, rece. Astru al nopţilor, evocă în plan metaforic frumuseţea, dar şi lumina în imensitatea întunecimii. Dar prin această lumină, care nu este decât o reflectare a luminii soarelui, luna este simbolul cunoaşterii teoretice, conceptuale, raţionale.

Cea mai frumoasă imagine a lunii ne este oferită de poezie. Şi dacă luăm în considerare faptul că luna este un element al naturii întâlnit mai ales în poeziile romanticilor, atunci cel mai bine se va regăsi în lucrările unuia din marii poeţi români, a cărui “întreagă creaţie se naşte din nostalgia paradisului” (Nichifor Crainic), Mihai Eminescu.

Rolul naturii este deosebit de important în opera lui Eminescu. În poeziile din adolescenţă, natura apare sub trei forme: pentru a crea o atmosferă; în metaforele figurilor sau sentimentelor umane, şi ca un mediu atotcuprinzător, căruia i se integrează şi omul. Cerul, luna, luceafărul, stelele, noaptea, furtuna, marea, râul, luciul şi murmurul apei, foşnetul frunzelor, codrul, câmpia, florile şi păsările, toate se îmbină creând atmosfera tipic eminesciană, plină de culori şi sunete exprimând comunicarea şi corespondenţa armonioasă dintre elemente.

Dintre toate motivele eminesciene legate de natură, cel mai des, şi poate mai important, este luna. În general, soarele nu este un astru romantic. El sfâşie cu lumina lui divină cuibul nocturn al viselor. Poezia romantică apare odată cu acea atracţie spre lună. Contemplaţia romantică a lunii anulează total ori parţial simţul gravitaţiei pe pământ.

Imaginile lunii la Eminescu sunt uneori asemănătoare cu cele din lirica sanscrită. În literatura sanscrită, de obicei luna trezeşte durere de dragoste. În “Śakuntalā”, eroul Duşyanta îşi zice: “Deşi credeam că luna e răcoroasă, într-adevăr razele ei stropite de rouă varsă foc. Luna ne chinuieşte pe noi, cei care iubim”. Asemenea imagine se găseşte şi la Eminescu. De exemplu, în poezia “Când…”:
“Când luna prin nori pe lume veghează
Când fie-ce undă se-mbracă c-o rază
Când cântă ai somnului ginii nătângi
Tu tremuri şi plângi.

Când luna aruncă o pală lumină
Prin merii în floare-nşiraţi în grădină
La trunchiul unuia pe tine te-aştept
Visând deştept.”

Asocierea lunii cu durerea umană se întâlneşte şi la poetul Tagore: “Lună, tu trezeşti valuri de lacrimi în oceanul tristeţii mele”. Dar astrul nocturn are o altă pondere în creaţia lui Eminescu; văpaia lunii îl transpune într-un alt nivel spiritual şi îi dezvăluie tainele creaţiei ca şi zădărnicia vieţii. Concepţia despre lună a lui Eminescu, ca o putere care învie gânduri şi întunecă suferinţe îşi are rezonanţă în concepţia vedică de Varuna, zeul cerului, care veghează gândurile omeneşti, gândirea şi imaginaţia poetului devenind ecouri ale textelor indiene pe care le-a citit; un sâmbure al acestei imagini transpare în “Misterele nopţii”:
“Razele din alba lună
mi le torc, mi le-mpreună
pentru-ntregul viitor”.

Balada “Făt – Frumos din tei” cuprinde acel efect de lumină de lună proiectat cu un gest cosmic pe mari întinderi:
“Lun-atunci din codri iese,
Noaptea toată stă s-o vadă,
Zugrăveşte umbre negre
Pe câmp alb ca de zăpadă.

Şi mereu ea le lungeşte,
Şi urcând pe cer le mută,
Dar ei trec, se pierd în codri
Cu viaţa lor pierdută.”

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles