Epoca Renasterii. Cervantes. Don Quijote

Trimis la data: 2005-03-12 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 16 Nota: / 10 Downloads: 6144
Autor: Oana Hardau Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Epoca Renasterii
Cultura Renaşterii îşi datorează strălucirea faptului că are drept temelie idiologică principiul liberei dezvoltări a personalităţii omeneşti, eliberată de rigorile dogmelor, prejudecăţilor şi superstaţiilor religioase; încrederea nelimitată în forţa omului şi posibilităţile sale morale, intelectuale, creatoare în orice domeniu; capacitatea sa de a acţiona şi a modifica lumea şi viaţa; refuzul ascetismului şi aprecierea exclusivă a vieţii materiale şi a valorilor pur umane; în fire – promovarea spiritului critic, combative şi esenţialmente laic, admirînd “păgănismul” antic.

Epoca Renasterii
Cultura Renaşterii îşi datorează strălucirea faptului că are drept temelie idiologică principiul liberei dezvoltări a personalităţii omeneşti, eliberată de rigorile dogmelor, prejudecăţilor şi superstaţiilor religioase; încrederea nelimitată în forţa omului şi posibilităţile sale morale, intelectuale, creatoare în orice domeniu; capacitatea sa de a acţiona şi a modifica lumea şi viaţa; refuzul ascetismului şi aprecierea exclusivă a vieţii materiale şi a valorilor pur umane; în fire – promovarea spiritului critic, combative şi esenţialmente laic, admirînd “păgănismul” antic.

Complexele împrejurări economice, sociale, politice, ştiinţifice, tehnice, repercutate pe planul conştiinţei şi stimulate, cristalizate, îndrumate de cunoaşterea culturii greco- latine, au dat naştere marelui curent intelectual – umanismului. Noua atitudine umanistă care impregnează creaţiile noii culturi în toate domeniile se caracterizează prin dispreţul şi negarea întregului sistem de gîndire dominant în evul mediu, prin propagarea studiului limbii şi al operelor clasicilor greci şi latini, şi prin independenţa şi laicizarea progresivă a gîndirii; fapte care duc la consolidarea spiritului critic, ce operează în mod liber în toate domeniile activităţii intelectuale.

Erudiţii umanişti – filologi, istorici, naturalişti, fiosofi, matematicieni, etc. – revelează oamenilor de litere noi informaţii, noi exemple de interpretare liberă a faptelor, noi modele literare, în timp ce traducătorii crează o limbă mai suplă şi îmbogăşesc considerabil vocabularul.

Particularitatile istorice si umanismul spaniol
Particularităţile culturii şi în special ale literaturii spaniole din perioada Ranaştierii sunt determinate de înseşi particularităţile dezvoltării istorice a Spaniei, care lasă puternice amprente într-o serie de caractere culturale, cu totul originale.

Din cauza dezvoltării slabe a burgheziei, absolutismul regal spaniol n-a dus la unificarea naţională decît încet şi tîrziu. Absolutismul spaniol neavînd o bază socială amplă – lumea burgheză – ca în alte ţări, el are nevoie de puterea armatei şi de autoritatea bisericii, fapt care contribuie să prelungească supravieţuirea forţelor feudale; căci în domeniul forţei militare vor fi promovate elemente ale aristocraţiei, iar în domeniul politic Biserica va ajuta mai departe regalitatea, asigurîndu-şi astfel în continuare preponderenţa în stat.

Regalitatea este demagogic popularizată, în ipostaza( în care apare, de pildă, la Lope de Vega) de apărătoare a ţărănimii faţă de abuzurile marilor proprietari de tip feudal. Pe de altă parte, rolul imens pe care-l joacă în Spania catolicismul contibuie la menţinerea unei stări generale de misicism.

În aceste condiţii umanismul în Spania nu va fi susţinut, fireşte , nici de regalitate sau de aristocraţime – vechile forţe ale unei lumi vechi, pe care noul curent o nega, - dar în acelaşi timp umanismul nu este susţinut din partea burgheziei, nedezvoltate şi lipsite de privelegii. Mişcarea umanistă este înabuşită aici şi de puternica reacţiune catolică a Contrareformei, care aprinde din nou rugurile Inchiziţiei.

Deşi nu sub forma unui curent larg şi bine constituit, umanismul apare totuşi la scriitori ca Cervates, în teatrul lui Lope de Vega – mai ales în comediile sale – sau la autorii de romane şi povestiri picareşti. Dar din cauza împrejurărilor schiţate mai sus, acest umanism capătă în Spania un caracter special.

Este un umanism nu savant şi teoretizat – decît rareori – în speculaţii filozofice sistematizate, ci un umanism popular( asemănător oarecum celui al lui Rabelais) şi impulsiv, dar prin aceasta nu mai puţin profund.

Este un umanism ale cărui idei sunt cultivate aproape exclusiv în compoziţiile literare, unde nu caută însă cultul formei şi estetismul inspirat de modelele antice, cît nota de bărbăţie, de demnitate, de cumpătare, de sobrietate. Or, umanismul spaniol a găsit aceste note în aceleaşi note în aceleaşi tradiţii naţionale proprii, în aceleaşi particularităşi istorice ale trecutului spaniol din care s-a inspirat – şi, în condiţii noi, continua încă în parte să se inspire şi literatura spaniolă a Renaşterii.

Toate considerentele de mai sus fac ca în trăsăturile umanismului spaniol să regăsim înseşi trăsăturile literaturii epocii respective.Literatura Renaşterii spaniole cultivă temele relaţiilor dintre monarhia absolută şi aristocraţia feudală, dintre nibilimea mijlocie sau cea scăpătază( cavalerii şi hidalgii) şi categoria „granzilor” ; dintre ţărănime şi feudali.

Nu vor scăpa atenţia (lui Cervantes, de pildă) nici tarele regimului absolutist, începînd cu cele ale politicii de cucerire şi terminînd cu cele ale administraţiei sale. Nici urmările dezastruase în viaţa materială, nici repercusiunile deformante ( pe plan moral) nu vor scăpa prozatorilor satirici picareşti. Iar dacă în această sferă literară vom întîlni tematica religioasă mai amplu tratată ca în orice ţară vest-europeană a Renaşterii ( în drama lui Lope de Vega şi mai ales a lui Calderon), faptul se explică prin poziţia deosebit de importantă, din punct de vedere social şi idiologic, a Bisericii catolice.

Important de observat însă, în acest punct, este caracterul adesea pur exterior al elementului religios; în realitate operele literare ascunzînd nu numai atitudini materialiste şi senzualiste faţă de viaţa, ci uneori chiar tendinţe anticlericale, - dacă nu de-a dreptul antireligioase.

Ca formă, literatura Renaşterii spaniole va utiliza naraţiunea de un dinamism viu( fără a urmări cu răbdare gradarea sentimentelor şi pasiunilor), fantezia bogată, o aplicaţie spre hiperbolizarea personajelor şi gesturilor, o preferinţă pentru momentele de avînt impetuos sau de neaşteptate prăbuşiri şi un ton pasional – care uneori impinge viziunea realistă spre aspecte vulgare, satira spre caricatură şi umorul spre grotesc.

Romanul Picaresc
Direcţia realistă în proza spaniolă a Renaşterii este reprezentată de romanul „picaresc”, naraţiune prin excelenţă antiromanescă, al cărei personaj central este un picaro. Cuvîntul care azi înseamnă un pungaş, un vagabond, un pierde-vară, avea în secolul al XVI-lea înţelesul de ajutor de rîndaş, slugă de cea mai umilă condiţie.

Acţiunea acestor romane se mişcă în lumea declasaţilor, dar în acelaşi timp şi a claselor conducătoare, denunţînd viciile, corupţia, răul social sub toate formele. Aspră satiră de pe poziţii populare ale societăţii unei Spanii în declin, adoptînd forma de parodie pînă la caricaturizarea genului cavaleresc şi împrumutînd tonul snoavei populare, literatura picarească zugrăveşte o frescă vie a oamenilor, a stărilor de lucruri şi moravurilor.

Primul roman picaresc (mij. sec. al XVI-lea ) este Lazarillo de Tormes, povestea unui orfan din popor, un urgisit al societăţii vagabondînd prin lume, prilej pentru autor de a dezvălui relele vremii. Dar capodopera genului este Guzman de Alfrache (1599-1604), în care Matoe Aleman (1547-1612), deşi aduce un erou din altă categorie socială, urmează aceeaşi schemă.

De astă dată, Guzman este un tînăr aristocrat (bastard de prinţ cu o curtezană şi adoptat de un bancher), care e atras de aventură pentru că vrea să cunoască viaţa. Ajunge rînd pe rînd cerşetor, rîndaş, soldat, student, întreţinut de femeie, apoi, ca bancher, devine un mare afacerist, operînd în stil mare cu reprezentanţii statului şi ai înaltei aristocraţii. În felul acesta romanul lui Aleman devine o foarte amplă, variată, documentată şi pitorească frescă a Spaniei.

Celebru a devenit şi romanul Quevedo (1580-1645) Don Pablo din Sagovia. Elemente picareşti se regăsesc adesea şi în nuvelele lui Cervantes, în scurtele sale piese sau în comedia Pedro de Urdemalas.Tehnica genului picaresc foloseşte de obicei forma naraţiunii autobiografice. Călătoria eroului este determinată de nevoia de a-şi cîştiga viaţa, din gust de aventuri sau din nostalgia pentru o viaţă mai bogată în activitate.

Acţiunea se desfăşoară pe schema „călătoriei”, eroul traversînd felurite locuri şi medii sociale. Realismul aspru al descrierii cade uneori în redarea, de gust îndoielnic, a unor detalii naturaliste. Comicul permanent are uneori caracter de farsă, alteori de grotesc; iar satira incisivă – implicită sau direct exprimată – este aplicată unor observaţii pătrunzătoare.

Decăderea generală a moravurilor şi stărilor de lucruri se reflectă în concepţia eroului despre lume şi viaţă. ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles