Epoca marilor reforme

Trimis la data: 2009-05-23 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 110
Autor: Marin Lucian Dimensiune: 22kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Domnia autoritara a iui Alexandru loan Cuza. Marile reforme: legea electorala, legea rurala, fegea instructiunii, codul civil. Dupa evenimentele din 2 mai 1864 Alexandru I. Cuza a explicat motivele care l-au indemnat spre aceasta actiune: in primul rand, neimpacata opozitie intalnita in Adunare, care l-a impiedicat sa infaptuiasca reformele cerute de propasirea Romaniei. Erau supuse, deci, aprobarii poporului, printr-un plebiscit, Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris (in fapt o noua Constitutie) si o noua lege electorala. Statutul sporea considerabil prerogativele domnului care castiga initiativa legislativa.

Legea electorala facea sa creasca insa considerabil numarul alegatorilor, in principal de doua categorii - primari, care votau prin delegatie, si directi, departajati prin posibilitatiile censitare; reforma electoratului avantaja cu deoAZsebire burghezia in formare. Desfasurat intre 10/22 - 14/26 mai 1864, plebiscitul a confirmat regimul autoritar, peste 682 000 vontanti pronuntandu-se afirmativ.

Initial, cu exceptia Frantei, Marile Puteri garante au exprimat reactii negative fata de lovitura de stat. "Este imposibil sa-si bata joc cineva de tratatele si deciziile Europei cu mai multa lipsa de jena decat printul Cuza" - se putea citi intr-un ziar franco-belgian care exprima insa punctul de vedere al Imperiului Rus.Dupa plebiscit, la jumatatea lui iunie 1864, Alexandru I. Cuza a facut o calatorie diplomatica la Constantinopol, ocazie in care s-a bucurat din nou de o primire deosebita, dar, a si desfasurat trei zile discutii complicate cu repreAZzentantii puterilor care ii erau ostile;

Rezultatele, consemnate in acordul din 28 iunie 1864, se aratau intru totul favorabile Romaniei. Alexandru I. Cuza se intorcea la Bucuresti cu recunoasterea clara a autonomiei tarii.inainte de aprobarea legii instructiunii, care, desi votata de Adunarea dizolvata in mai, nu fusese promulgata de Alexandru I. Cuza, era infiintata Universitatea din Bucuresti (iulie 1864) initial cu facultati de drept, stiinte si litere. in acelasi timp, ca expresie a puterii autoritare, un important numar de periodice, intre care "Romanul" si "Libertatea", editate de CA. Rosetti, erau pe rand suprimate.

La 14 iulie 1864, Consiliul de Stat odata numit isi putea incepe lucrarea cu liul proiect neadoptat al legii rurale pe care l-a incredintat unei comisii, pentru ia redactare. La 11/23 si 12/24 august 1864, in doua sedinte plenare ale Con-lui de Stat cu participarea domnului si a guvernului, legea rurala a primit formu-a definitiva, insotita de o Proclamatie (14/26 august 1864) in care se putea citi, ; altele: "De astazi voi sunteti stapani pe bratele voastre; voi aveti o particica de iant proprietate si mosie a voastra; de astazi voi aveti o patrie de iubit si aparat"

Textul prevedea ca satenii din Muntenia sa primeasca pamant in functie de 3rea lor economica exprimata in numarul de vite posedat; se constituiau el trei categorii, dupa cum urmeaza: cei cu 11 pogoane, 7 pogoane (1 po-i = 0,50 ha) si 11 prajini (o prajina = 208,82m2), respectiv 4 pogoane si 15 pra-in Moldova, 5 falei (o falcie = 1,43 ha) si 40 de prajini (o prajina = 179,02m2) ilci si 2 falei si 40 de prajini - ceva mai mult, pentru ca in rele trei judete din Iul Basarabiei sa se ajunga la 6 falei si 30 de prajini, respectiv 2 falei si prajini.

Pamantul acordat taranilor nu trebuia sa depaseasca 2/3 din suprafata siei expropriate, fara a socoti padurile, si nu putea fi instrainat 30 de ani. Se rfiintau pentru totdeauna claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de me-let, carele de lemne si alte asemenea sarcini datorate stapanilor de mosii in ura sau in bani. Rascumpararea acestor indatoriri era esalonata pe 15 ani si platea diferentiat pentru fiecare categorie de beneficiari.

Asa cum explicit sustine legea, rascumpararea a avut in vedere claca si slalte obligatii, pentru ca de fapt, la acoperirea integrala a sumei, contra-oarea sa echivaleze cu aceea a pamantului acordat. Marile greutati suportate de zile de taranime pentru plata acestei datorii ar fi fost mult diminuate de o ti'tutie de credit pentru tarani pe care Alexandru I. Cuza, daca imprejurarile i-ar igaduit-o, ar fi constituit-o, fara indoiala.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles