• Administratie
• Agronomie
• Astronomie
• Automatica

• Biologie
• Chimie
• Contabilitate
• Drept

• Economie
• Engleza
• Filozofie
• Finante-Banci

• Fizica
• Franceza
• Geografie
• Informatica

• Istorie
• Jurnalism
• Management
• Marketing

• Matematica
• Mecanica
• Medicina
• Psihologie

• Publicitate-PR
• Religie
• Romana
• Stiinte Politice

Vezi toate materiile

Home : Referate Istorie : Epoca moderna

Epoca moderna

Voievozii Halmagiului, Iobagia - File din istoria localitatii. La sfârsitul mileniului I al erei noastre, locul pe care se gãseste azi Hãlmagiu fãcea parte din formatia prestatalã a lui Menumorut ce îngloba întreaga regia ceior trei Crisuri, apoi începând cu secolul al XIII-lea: din comitatul Zarand. (vezi NOTA 1)

Cele mai vechi documente scrise, cunoscute pâna în prezent, descriu organizarea si administrarea comitatului Zãrand existã din veacul al XIII-lea, deodatã cu inceputurile de organizare feudala a Transilvaniei. (vezi NOTA 2)

La venirea ungurilor in Transilvania (secolul al XI-lea) ei au gãsit aici organizatii voievodale prestatale alcãtuiri administrative si politice ale poporului roman. În muntii Apuseni erau voievodate românesti libere, iar în secolul al XIII-lea apar osti românesti separate de cele ungare, participând la luptele impotriva bulgarilor. (vezi NOTA 3)

Tot asa sunt amintiti romanii transivaneni si in luptele de la Kreussenbrun, în anul 1260 cu Otocar al II-lea, regele Boemiei. (vezi NOTA 4)

In partea vestica a Transilvaniei obstile romane, cnezatele si voievodatele s-au bucurat de autonomie pana in secolele XIV-XV-lea.
Cnezatul era condus de un cneaz, numit mai tarziu “jupan” (termen de origine slavã), sau "jude" (termen de origine latina) si cuprindea mai multe sate a caror asezare geografica permitea o legãturã între ele. Cneazul era proprietar de pamant si avea si drepturi militare, judecatoresti si fiscale asupra locuitorilor cnezatului sau, in limita dreptului conferit de obiceiul pamantului. (vezi NOTA 5) Cu timpul, o parte din cnezi a trecut in randurile nobilimii maghiare, prin innobilare cu diferite diplome.

Când un cneaz îsi întindea stãpânirea si asupra cnezatelor vecine devenea voievod. Voievozii români aveau avere proprie, mostenitã sau câstigatã în alt mod, aveau dreptul sã detinã mori si crâsme si erau scutiti si de unele îndatoriri fiscale. Ei erau sefi militari de osti, obstii si cnezate si pe când cnezii erau, de obicei, indicati cu adaosul "al cutãrui sat" voievodului i se zicea "al românilor", cârmuind mai multe sate. Astfel, cele 70 sate dependente de cetatea Ciceiului erau cârmuite de 12 voievozi, fiecare având 5-15 sate, în timp ce voievodul Hãlmagiului cârmuia singur 150 sate românesti. (vezi NOTA 6)

Mai târziu numirea voievodului o fãcea regele ungar, dar cu respectarea autonomiei provinciei si cu respectarea lui "jus Valachorum, antiqua lex, antiqua consuietudo" (dreptul valahilor, legea veche, obiceiul pãmântului).

Voievozii Hãlmagiului
Spre deosebire de teritoriul de miazãzi si de rãsãrit al Muntilor Apuseni, în Zãrand, ca si în Bihor s­- au pãstrat mai îndelungat urmele vechilor conducãtori ai românilor, fie prin documente, fie prin picturile votive ale bisericilor. Voievozii din Zãrand apar în documente pe la mijlocul secolului al XIV-lea.(vezi NOTA 7)

Primul voievod al Hãlmagiului, amintit documentar, este "BYBARCH Woevoda olahorum de Halmd" (Bibart voievodul valahilor din Hãlmagi). El este pomenit în anul 1359 într-un document dat în Alba Iulia de regele Ludovic al Ungariei, într-un proces cu sotia unui orãsan din Zlatna. Iatã textul în limba latinã si în traducere în limba românã a acestui document:

"Ludovicus dei gratia rex Hungariae fidelibus suis capitulo eclesiae Albensis Transilvaniae salutem et gratiam. Fidelit.ati vestrae firimiter precimus per praestentes quantenus vestrum mittatis hominem pro testiomonia fide dignum, quo praesente Alexander vel Gyurka aut Erne aliis absentibus homo noster citet Bybarch woevodum olakorum de Halmod contra dominan relictam Remam olaki urbarii de Zlatna in nostram praesentiam ad terminum competentum et post haec diem et locul citationis nomina citatorum cum terminus assignato nobil fideliter rescibatis. Datum in Alba Iuliae, feria secunda prozima post fetum natiodatis domini, anno eisdem MCCL nono". (vezi NOTA 8)

Traducerea în limba românã:
"Ludovic, din gratia lui Dumnezeu rege al Ungariei, supusilor dini adunarea bisericii Alba din Transilvania sãnãtate si oblãnduire. Desigur noi ne dãm seama de loialitatea voastrã prin cei prezenti, întrucât trimiteti pentru depozitii un om al vostru demn de încredere, în prezenta cãruia un om al nostru, Alexandru, sau Ciurca, sau Erne, altii fiind absenti, o sã citeze la judecatã, care va avea loc în prezenta noastrã la o datã potrivitã, pe Bibarch, voievodul olahilor din Halmad, împotriva doamnei Rema, mostenitoarea unui orãsel olah din Zlatna. Si dupã aceasta sã ne trimiteti în scris cu grijã, odatã cu data fixatã si locul citatiei si numele celor citati."

“Datã in Alba Iulia, în ziua a doua a sãrbãtorii nasterii domnului, din anul aceluias domn 1359". Alte date despre acest voievod nu se cunosc. De asemenea nu se cunosc numele altor voievozi în Hãlmagiu pânã la secolul al XV-lea, când este amintit voievodul MOGA.