Epopea feroviara romaneasca

Trimis la data: 2003-03-15 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Pop Alexandru Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Încă din cele mai vechi timpuri, societatea umană aşezată în spaţiul provinciilor Româneşti, odată cu dezvoltarea metodelor de lucru pentru îmbogăţirea gamei de produse materiale, pentru a putea valorifica cât mai multe din folasele naturii, a fost preocupată să găsească cele mai uşoare modalităţi de vehiculare şi transport dintr-o zonă în alta a produselor.

Încă din cele mai vechi timpuri, societatea umană aşezată în spaţiul provinciilor Româneşti, odată cu dezvoltarea metodelor de lucru pentru îmbogăţirea gamei de produse materiale, pentru a putea valorifica cât mai multe din folasele naturii, a fost preocupată să găsească cele mai uşoare modalităţi de vehiculare şi transport dintr-o zonă în alta a produselor.
În perioada feudală, drumurile erau foarte greu de străbătut, practicarea lor depindea exclusiv de starea vremii şi de anotimp. Cu cât ne apropiem mai mult de destrămarea orânduirii feudale, problema transporturilor preocupă tot mai insistent, în special cercurile orăşeneşti legate de comerţ, pe marii proprietari funciari şi burghezia în formare. Epoca modernă, chiar din zorii ei, a impus rezolvarea calitativă a transporturilor, datorată în special interesului direct al clasei progresiste, care era burghezia, în modernizarea căilor de comunicaţie. În acea epocă Occidentul era deosebit de preocupat în găsirea unor noi metode în materie de transport. După lungi căutări şi încercări, care au durat mai bine de un sfert de secol, se deschide, la 15 septembrie 1830, între Liverpool şi Manchester, prima linie de cale ferată cu exploatare permanentă
Calea ferată, încă de la începuturile ei, a favorizat dezvoltarea fără precedent, a circulaţiei oamenilor şi al mărfurilor, devenind în foarte scurt timp, mijlocul de transport cel mai ieftin, mai iute, mai sigur şi mai confortabil, contribuind astfel la dezvoltarea comerţului, în special şi la dezvoltarea civilizaţiei umane, în general.
Primele proiecte care aveau legătură cu construirea de căi ferate pe teritoriul României, apar în strânsă legătură cu preocupările unor elemente reprezentative ale gândirii noastre economice înaintate din acea perioadă. Economistul N.ŞUŢU, în lucrările sale, făcând referire la căile ferate din centrul Europei, apreciază că, citez – afacerile comerciale se încheie cu mai multă uşurinţă, mărfurile se transmit cu cheltuieli mai puţine la distanţe considerabile, localităţi sărace, înapoiate, fără resurse au înviat… Aburul a făcut să pătrundă animaţia, mişcarea, viaţa, comerţul şi civilizaţia. Remarcând aceste avantaje, el pledează pentru construirea unei căi ferate Tg.Ocna-Galaţi, preconizând prin aceasta dezvoltarea vieţii economice în Moldova. Un alt adept al introducerii căilor ferate în ţara noastră a fost I.GHICA, de asemenea, M.KOGĂLNICEANU, subliniază, ori de câte ori are ocazia, importanţa acestei înoiri.
Primul proiect de introducere a căilor ferate în Moldova, aparţine inginerului Marin din Cernăuţi, care la 14 februarie 1842, cere domnitorului Mihail Sturdza, să-i acorde o concesiune pentru înfinţarea unei societăţi anonime pe acţiuni, care să construiască un drum de fier, de-a lungul Siretului, de la Mihăileni până la Dunăre. Aşa cum a fost prezentat, proiectul era foarte atrăgător şi realizarea lui ar fi avut o uriaşă influenţă asupra vieţii economice şi sociale ale ţării în aceea epocă, dar din motive necunoscute, acesta nu a fost pus în practică.
Pe acelaşi traseu propus de inginerul Marin, la 20 februarie 1846, o asociaţie formată din opt gînditori de seamă, cei mai bogaţi şi influenţi bărbaţi ai Moldovei, printre care se afla şi V.Alecsandri, a cerut Sfatului cârmuitor un privilegiu pentru construcţia unei căi ferate. După unele dezbateri privilegiu a fost acordat, dar proiectul nu a mai fost continuat.
Un alt traseu care reprezenta un interes deosebit pentru zona de la răsărit de Carpaţi, era acela care lega Tg.Ocna de Galaţi. Un proiect de înfinţare a unei căi ferate între cele două centre economice, a fost prezentat Adunării Obşteşti în martie 1852 de către boierul A.Başotă, care propune construcţia unei linii din lemn cu tracţiune animală. Acest proiect face abstracţie de toate realizările tehnice de până atunci în această materie, reflectând în acest fel starea social-economică prea puţin avansată a Moldovei. Tot în legătură cu construirea unei linii pe acest traseu, un interesant proiect este prezentat la 1 mai 1853, de către Carol Mihalik de Hodocin, directorul Şcolii de arte şi meserii din Iaşi, care apreciază la 2/3 costurile de construire a unei mile geografice de drum de fier în Moldova faţă de Germania şi Belgia.
În anul 1854 a fost întocmit un nou proiect de data aceasta “pentru fixarea liniilor principale de drumuri de fier în Moldova”. Reţeaua urma să fie construită pe văile râurilor Siret, Bârlad şi Jijia, până la Dunăre, cu o lungime totală de aproximativ 535 km, la un cost de 60.000 lei/km. Acesta a fost primul plan de construire a unei reţele de cale ferată pe teritoriul Moldovei. Începând cu anul 1854 a fost cunoscută perioada ocupaţiei austriece, când se inaugurează o epocă de lupte între reprezentanţii burgheziei franceze, austriece, prusiene, pentru pătrunderea în economia Principatelor Române. În noul cadru politic creat, un mare număr de proiecte de căi ferate aparţin austriecilor sau unor case de afaceri din Braşov, care urmăreau să construiască linii de cale ferată care să facă legătura între centrele transilvănene şi gurile Dunării prin pasurile Carpaţilor. De asemenea prinţul Leo de Sapieha, lituanian care trăia în Galiţia, a cerut în 1856, concesiunea unei linii ferate de la frontiera Austriei cu Moldova până la Galaţi. La rândul lui şi capitalul francez, prin “Creditul mobiliar” din Paris a încercat să obţină concesiunea construirii unei căi ferate pe valea Siretului. Tot în etapa respectivă au fost prezentate şi alte propuneri. Faţă de această avalanşă de cereri de concesiune, guvernul moldovean a adoptat la 3 iunie 1856, “principiul liberei concurenţe între solicitanţi”. Astfel toate eforturile şi încercările de construire a unei căi ferate au rămas fără rezultat, datorită fapturlui că adversarii s-au neutralizat reciproc.
În perioada luptelor pentru unire, nu s-au mai întocmit proiecte pentru construirea de căi ferate. Abia după înfăptuirea unirii această chestiune revine în centrul atenţiei, mai ales datorită deschiderii de care a dat dovadă domnitorul Al.I. Cuza şi colaboratorii săi apropiaţi faţă de această problemă.
În anul 1861 se încheie o convenţie cu P.Mavrogheni, în scopul acordării unei concesiuni de construire şi exploatare a căilor ferate în Moldova. Se ajunge apoi la întocmirea unui proiect de lege pentru concesiunea construcţiei şi exploatării drumului de fier pe valea Siretului, proiect care va fi votat şi legea promulgată la data de 3 iulie 1862. În această lege era prevăzută concesionarea construcţiei unei căi ferate pe valea Siretului, de la Galaţi la Adjud-Bacău, cu o ramificaţie la Tg.Ocna şi ca punct terminus la Mihăileni. Această cale ferată urma să aibă o lungime totală de 460 km, cu un cost de 171.000 franci/km, costul total al lucrării s-ar firidicat la 75.110.000 franci, iar concesiunea trebuia acordată pe o perioadă de 96 de ani. Din lipsă de mijloace materiale şi financiare şi acest proiect a fost sortit eşecului. În această perioadă începe o nouă serie de propuneri, proiecte, renunţări şi reveniri asupra lor, formarea peste noapte a unor asociaţii, marile diferenţe valorice pentru realizarea drumului de fier, demonstrează o activitate febrilă a unor reprezantanţi ai capitalului străin pentru a penetra economia românească. Dacă unii ofertanţi deţineau o valoroasă experienţă în domeniul construcţiilor feroviare, iar alţii erau specialişti recunoscuţi ai burselor occidentale, toţi urmăreau un singur lucru: obţinerea unor beneficii cât mai ridicate. În acest sens sunt multe fapte concrete care evidenţiază deschis şi fără drept de tăgadă metodele necinstite folosite de marele capital în lupta de penetraţie a economiei Principatelor Române, precum şi alte aspecte legate de problema concesiunilor, confirmă că, în optica marelui capital, construcţia de căi ferate în România echivala la aceea vreme cu o adevărată mină de aur din colonii.
Dacă înainte de anul 1864, problema construirii de căi ferate în Moldova şi Ţara Românească nu a depăşit niciodată stadiul de proiect, după ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles