Etica

Trimis la data: 2005-03-22 Materia: Filosofie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 21237
Autor: Mihai Radu Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In sens larg, etica vizeaza valorizarea unei actiuni (bine/bun, rau)
in termeni de mijloace si scop si in acest sens se disting doua pozitii majore. Etica deontologica sustine ca valoarea morala a unei actiuni consta in respectarea regulii, indiferent de consecintele ei, iar etica teleologica sustine ca valoarea unei actiuni este data de scopul ei final.

A. Teorii morale

In sens larg, etica vizeaza valorizarea unei actiuni (bine/bun, rau)

in termeni de mijloace si scop si in acest sens se disting doua
pozitii majore. Etica deontologica sustine ca valoarea morala a unei
actiuni consta in respectarea regulii, indiferent de cinsecintele ei,
iar etica teleologica sustine ca valoarea unei actiuni este data de
scopul ei final.

Sustinatorii eticii teleologice afirma fericirea ca scop suprem al
vietii, desi difera mijloacele prin care este obtinuta. Hedonismul

(Aristip, J. St. Mill) promoveaza absenta durerii din corp si a
suferintei din suflet ca mijloc de realizare a suferintei, iar
eudemonismul (Platon, Aristotel) teoretizeaza cautarea rationala a
fericirii. Ambele teorii privilegiaza ideea ca valoarea mijloacelor
(placerea, intelepciunea) este determinata de valoarea scopului si se
centreaza pe continutul actiunii morale. Totusi, hedonismul si
eudemonismul nu stabilesc cadrul necesar si universal in care
continutul unei actiuni are deplina valabilitate morala.

Etica deontologica (Imm. Kant) apreciaza ca, indiferent de scop,
actiunile au valoare morala doar daca sunt guvernate de principii
normative a caror respectare asigura unei actiuni caracter necesar si
universal.

In replica la normativitatea principiilor morale si a demersului
deductiv, etica aplicata depaseste domeniul strict teoretic si adopta
un demers inductiv derivand principiile morale din analiza unor fapte
concrete. Astfel, etica aplicata (M. Tooley) poate fi considerata un
demers reflexiv adecvat la situatiile concrete.

O alta obiectie adusa teoriilor teleologice si deontologice o
constituie universalismul lor nefondat, pentru ca nu tine cont de
contextul cultural caruia ii apartin indivivizii, de codul moral
presupus in infaptuirea unei actiuni.

1.

Aristotel ( 384/322 i.H.) abordeaza domeniul eticii teoretizand in
spatiul virtutilor dianoetice si stabileste intelesul moral al omului
ca avand temei in cel metafizic.

Printr-o analogie intre fiinta in sine si binele in sine, identificat
cu fericirea, Aristotel promoveaza o etica eudemonista, deoarece numai
fericirea este activitatea care actualizeza caracteristica definitorie
a omului ca fiinta care actioneaza condusa de ratiunea practica.

In domeniul idealurilor umane fericirea beneficiaza de valorizarea
unui scop in sine si este conforma cu ratiunea intrucat corespunde
facultatii superioare a sufletului. Astfel, se stabileste o armonie
intre virtute si fericire, deoarece placerea si jocul (relaxarea) se
subordoneaza virtutii in realizarea fericirii.

Onoarea, inteligenta, placerea sunt bunuri imperfecte si intermediare
fericirii, care este o activitate desavarsita. Asa cum fiinta este
actuala, fericirea este o stare actuala, nu doar potenta, care isi
este autosuficienta. Fericirea dobandeste realitate numai intr-o
activitate serioasa si nu prin joc, care este mai degraba repaus.

Este
lipsit de sens sa se conceapa munca in vederea relaxarii, deoarece
relaxarea este definita ca lipsa activitatii si mijloc in vederea
reluarii muncii. Astfel, fixand domeniul fericirii ca activitate
perfecta si straina de joc, Aristotel o defineste ca viata conforma cu
ratiunea, iar intr-o ierarhie a facultatilor sufletului, partea lui
superioara ar procura cel mai usor fericirea deoarece ei ii revine
activitatea conforma virtutilor intelectuale.

2.

Utilitarismul lui John Stuart Mill (1806/1873) face parte din eticile
hedoniste consecventialiste si considera ca o actiune este buna in
masura in care contribuie la fericirea unui numar maxim de persoane,
in baza unui principiu al diferentierii calitative a valorilor.

Pornind de la principiul utilitatii in realizarea fericirii, care

consta in placere, Mill accentueaza asupra diferentei intre calitatea
si cantitatea placerilor si justifica dezirabilitatea superioara a
placerilor spirituale, nu prin ele insele, ci prin consecintele lor.
Spiritele inferioare ajung mult mai usor la fericire pentru ca sunt
satisfacute de placeri usor de obtinut, pe cand dorintele unui spirit
superior sunt mai greu de satisfacut, dar au avantajul duratei,
certitudinii si intensitatii.

Mill rezolva disputa legata de stabilirea celei mai mari fericiri
afirmand ca fiecare poate hotari numai pentru sine, astfel incat
dominatia intelectului asupra placerii corporale genereaza continua
insatisfactie de sine, care potentiaza cautarea maximei fericiri, fara
sa o cenzureze.

3.

Morala kantiana dezvolta notele specifice ale unei gandiri
deontologice, fara sa faca abstractie de implicarile interioare care
fac posibila fericirea. Criticand hedonismul, pentru ca placerea este
determinata sensibil, si eudemonismul, pentru ca depinde de o vointa
eteronoma, Immanuel Kant (1724/1804) sustine ca actiunile care au
valoare morala sunt doar acelea care rezulta dintr-o vointa autonoma.

Ca scop subiectiv fericirea implica realizarea dorintelor, dar
implinirea inclinatiilor umane poate conduce si spre scopuri
derizorii. De aceea, inainte de a cauta fericirea trebuie sa ne
intrebam daca meritam sa fim fericiti. Conform principiului autonomiei
vointei, fericirea presupune virtute exercitata din datorie, iar
pentru a fi demni de fericire trebuie ca prin ratiune sa ne invingem
inclinatiile.

Prin conceptul central de datorie Kant caracterizeaza actiunea
implinita in mod necesar din respect pentru legea care nu este
determinata de o instanta superioara. Astfel vointa autonoma isi da
siesi maxime care sunt valabile doar in masura in care pot fi adoptate
ca lege universala. Astfel, prin morala datoriei, imperativul
categoric devine unicul principiu normativ al actiunii si impune
recunoasterea si respectarea umanitatii in persoana fiecaruia.

B. Probleme de etica aplicata.

Conceptiile traditionaliste asupra dreptului moral la viata

considera avortul un infanticid. Contrar acestei teze, Michael Tooley
sustine ca pentru ca o fiinta sa aiba dreptul la viata trebuie sa
detina anumite atribute derivate din principii morale fundamentale.

In cadrul codului moral crestin avortul este considerat un infanticid,
prin largirea conceptului de persoana aplicat organismului fetal.
Tooley sustine ca dreptul moral la viata si calitatea de persoana se
dobandesc in masura in care fiinta umana satisface criteriul
constiintei de sine. Astfel, o fiinta este o persoana daca este
subiect durabil al unor experiente si stari mentale si , simultan,
poseda conceptul de sine ca identic cu acel subiect .

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles