Etica lui Marx - Teoria morala a istoricismului

Trimis la data: 2010-10-03 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 152
Autor: Radu Goran Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Sarcina pe care si-a propus-o Marx in Capitalul a fost descopeAZrirea de legi inexorabile ale dezvoltarii sociale. Nu descoperirea de legi economice care ar putea fi de folos tehnologului social. Nici analiza conditiilor economice care ar permite realizarea unor obiective sociale cum sint preturile echitabile, repartitia egala a bogatiei, securitatea, p'anificarea rationala a productiei si, mai presus de toate, libertatea; si nici incercarea de a analiza si clarifica aceste obiective.

Dar, cu toate ca Marx se opunea cu hotarire tehnologiei utopice ca si oricarei incercari de a da o justificare morala obiectivelor socialiste, scrierile sale contineau. in mod implicit, o teorie etica. Aceasta teorie se exprima la el in principal prin aprecieri morale asupra institutiilor sociale. in fond, condamnarea de catre Marx a capitalismului este in chip fundamental o condamnare morala.

Sistemul e condamnat pentru nedreptatea cruda cc-i este inerenta, combinata cu deplina corectitudine si dreptate ..formala". Sistemul este condamnat pentru faptul ca, silind pe exploatator sa inrobeasca pe cel exploatat, le rapeste ambilor libertatea. Marx n-a incriminat bogatia si nici n-a facut elogiul saraciei. El detesta capitalismul nu pentru ca acesta insemna acumulare de bogatii, ci pentru caracterul lui oligarhic: il detesta pentru ca in acest sistem boga|ia inseamna putere politica in sensul de putere asupra altor oameni.

In capitalism forta de munca este o marfa, ceea ce inseamna ca unii oameni sint nevoiti sa se vinda pe piata. Marx detesta sistemul pentru ca acesta semana cu sclavia.Punind un asemenea accent pe aspectul moral al institutiilor sociale, Marx sublinia responsabilitatea noastra pentru repercuAZsiunile sociale mai departate ale actiunilor noastre; ale acelor actiuni, bunaoara, care sint de natura sa perpetueze existenta unor institutii nedrepte din punct de vedere social.

Dar desi Capitalul este, de fapt, in mare masura un tratat de etica sociala, aceste idei etice nu sint niciodata prezentate ca atare. Ele sint exprimate doar prin implicatie, cea ce nu diminueaza insa forta cu care sint sustinute, dat fiind ca implicatiile sint foarte evidente. Eu cred ca Marx a evitat sa prezinte o teorie morala explicita pentru ca ii displaceau predicile morale.

Adinc neincrezator fata de moralisti, care nu o data predica una si fac cu totul altceva, Marx a pregetat sa-si formuleze explicit convingerile etice. Principiile omeniei si decentei erau pentru el ceva ce nu necesita discutie, ceva de la sine inteles. (El a fost si in acest domeniu un optimist.) Pe moralisti i-a atacat fiindca vedea in ei apologetii sicofanti ai unei ordini sociale pe care el o simtea imorala;

Pe panegiristii liberalisAZmului i-a atacat din pricina multumirii lor de sine, din pricina ca identificau libertatea umana cu libertatea formala existenta atunci in cadrul unui sistem social care anihila pe cea dintii. Astfel, in mod implicit, el isi marturisea atasamentul fata de libertate; si in pofida inclinatiei sale, ca filozof, spre holism, cu siguranta ca nu a fost un colectivist, de vreme ce spera ca statul avea "sa dispara treptat". Dupa convingerea mea, credinta lui Marx a fost credinta intr-o societate deschisa.

Atitudinea lui Marx fata de crestinism este strins legata de aceste convingeri si de faptul ca in zilele lui, pentru oficialitatea crestina era caracteristica o aparare fatarnica a exploatarii capitaliste. (AtituAZdinea lui Marx are anumite asemanari cu cea a contemporanului sau Kierkegaard, marele reformator al eticii crestine, care a demasAZcat1 moralitatea crestina oficiala din vremea sa ca pe o ipocrizie anticrestina si antiumanitara.)

Un reprezentant tipic al acestui gen de crestinism era preotul protestant-anglican J. Townsend, autorul unei Dissertation on the Poor Laws, by a Wellwisher of Mankind (Disertatie asupra legii saracilor. Scrisa de un prieten al oamenilor), un apologet extrem de grosolan al exploatarii, pe care Marx il demasca. "Foamea -- isi incepe Townsend panegiricul2 -- nu constituie numai o presiune pasnica, tacuta si neincetata, dar provoaca cele mai mari eforturi, fiind un mobil natural care indeamna la harnicie si la munca.

" intr-o rinduiala "crestineasca" a lumii, asa cum o vede Townsend, totul depinde (dupa cum observa Marx) de permanentizarea foametei in rindurile clasei muncitoare; si Townsend crede ca acesta este intr-adevar telul divin al princiAZpiului cresterii populatiei; pentru ca textul sau continua astfel:

"Pare sa fie o lege naturala ca cei saraci sa fie, intr-o anumita masura, neprevazatori (improvident) (...) astfel ca exista totdeauna unii (that there always may be some) care sa indeplineasca functiile cele mai servile, mai murdare si mai josnice ale comunitatii.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles