Etnogeneza, autohtonia, unitatea si continuitatea poporului roman in vatra stramoseasca - Evolutia mijloacelor de navigatie pe Dunare si Marea Neagra

Trimis la data: 2013-10-22 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 26 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Pisica irina Dimensiune: 58kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Termenul etnogeneza provine din limba greaca, din etnos (popor) + genesis (nastere) si se refera la nasterea unui popor, respectiv nasterea poporului roman.Etnogeneza este una dintre problemele fundamentale ale istoriei noastre, originea si continuitatea romanilor fiind una dintre temele cele mai frecvent dezbatute in literatura de specialitate.De mai bine de doua secole, disputa istoriografica in jurul "problemei" originii poporului roman si a vietuirii lui in tinuturile carpato-danubiano-pontice in mileniul marilor migratii ,constituie una dintre cele mai aprige din intreaga medievistica europeana.

De la Franz Joseph Sulzer incoace, argumente pro si contra s-au acumulat in literatura de specialitate, fara ca o solutie sau alta sa fie acceptata de toti specialistii.Problema continuitatii (elementul "cheie" al etnogenezei) nu este doar o problema stiintifica ci, incepand cu sec. XVIII, si o problema politica. Este de altfel singurul aspect asupra caruia, atat partizanii cat si adversarii continuitatii, au cazut de acord - caracterul politic al dezbaterii.

Dupa ce secole in sir, originea latina a limbii si a poporului roman si prezenta neintrerupta a romanilor in spatiul nord-dunarean au fost un fapt de constiinta istorica europeana, intr-o vreme cand interesul lumii europene pentru societatea romaneasca era precumpanitor intelectual, in 1781/1782 aparea prima reactie adversa (negativa) fata de continuitatea romanilor. Ea intervenea in secolul al XVIII-lea, in momentul in care, in lupta pentru emancipare sociala si politica, romanii din Transilvania au transformat ideea originii romane si a vechimii lor in provincia intracarpatica intr-un instrument al aspiratiilor si cererilor lor sociale si nationale.

Cand romanii din Transilvania - care alcatuiau majoritatea populatiei - au cerut egalitate in drepturi cu celelalte nationalitati, li s-a raspuns ca nu pot fi egali 414h78e cu acestea deoarece au venit in tara mai tarziu, din care pricina ar fi fost considerati "tolerati"! "Reactia" lui Sulzer era reactia "natiunilor politice" in fata revendicarilor "plebei valahe", ce le punea in discutie privilegiile de clasa.

2.1.Adversarii continuitatii:
Primul "istoric" care a pledat impotriva continuitatii (deschizand asa numitul "razboi al continuitatii") a fost Franz Joseph Sulzer (1781-1782).De origine elvetiana (era ofiter de justitie al armatei imperiale), el a venit in Principate in 1776, iar mai apoi s-a casatorit la Brasov, cu fiica unui sas bogat.
Lucrarea sa "fundamentala" (3 vol.): "Geschichte des transalpinischen Daciens".

In momentul in care el sfida opinia comuna a vremii si inaugura teoria imigrationista ( 1781-1782), teza autohtoniei romanilor in tinuturile carpato-dunarene avea o vechime de o jumatate de mileniu in literatura istorico-politica europeana!Primul dintre unguri, care a pledat impotriva continuitatii, a fost Stefan Szamoskozi (c. 1565-1612).Intr-o lucrare din 1598, in ajunul unirii realizate de Mihai Viteazul, el era (pe linia traditiei umaniste europene) partizanul originii romane si al continuitatii romanilor in teritoriile vechii Dacii, identificate de el cu Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca;

Dupa actul realizat de Mihai Viteazul, el denunta teoria originii romane a romanilor (schimbarea de atitudine are la origine teama nobilimii maghiare din Transilvania, nascuta in vremea lui Mihai Viteazul, in fata primejdiei de a-si pierde pozitiile privilegiate si controlul asupra "plebei valahe" din Principat...)

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles