Europa

Trimis la data: 2002-06-16 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 9876
Autor: Minea alinu Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Relieful – se inscrie ca un element fundamental al peisajului natural. Exista pe suprafata globului teritorii de stat predominant muntoase (Bolivia, Peru, Ethiopia) unde muntii ocupa partile centrale. In altele, relieful major in formeaza podisurile mai inalte sau mai joase delimitate de lanturi periferice de muntii (Mexic, Spania, Iran, Arabia Saudita, Australia, India) ori campiile (Olanda, Germania, Polonia) sau o proportie sensibila egala intre anumite dealuri si campii (Romania).

{COALA GENERAL~ Nr.6

"SAVIN POPESCU" GIURGIU

0x08 graphic

Profesor
drum`tor: Dumitrescu Valeriu

Autor: Badea C`t`lin

Europa

(referat)

Relieful - se
scrie ca un element fundamental al peisajului natural.
Exist` pe suprafa]` globului teritorii de stat predominant muntoase
(Bolivia, Peru, Ethiopia) unde mun]ii ocup` p`r]ile centrale. |n
altele, relieful major
formeaz` podi[urile mai
alte sau mai joase
delimitate de lan]uri periferice de mun]ii (Mexic, Spania, Iran,
Arabia Saudit`, Australia, India) ori c#mpiile (Olanda, Germania,
Polonia) sau o propor]ie sensibil` egal`
tre anumite dealuri [i
c#mpii (Rom#nia). |n multe ]`ri suprafa]a de[erturilor ocup` o

tidere apreciabil` (Algeria, Libia). |n via]a multor state, relieful
a jucat un rol primordial
istoria lor. Ethiopia, ]ar` muntoas`, a
fost mult` vreme ferit` de atacurile du]mane, men]in#ndu-se astfel
independent` na]ional. Dar
acela[i timp fragmentarea podi[ului

masive
alte numite "Ambas", desp`r]ite de v`i ad#nci unit`]ii
teritoriului na]ional. Fiecare din aceste masive [ avea via]a
proprie fiind conduse de rase locale care
tre]inea tendin]e
divergen]e separatiste.

Dezvoltarea acestei ]`rii de-a lungul mileniilor a fost incontestabil
favorizat` de relief. Exemplu similar ni-l ofer` Andora care a[ezat`

inima Pirineilor, beneficiind de izolarea sa
tre mun]ii a devenit
principat independent
c` din secolul al VIII-lea.

Europa reprezint` o parte dintr-o
tins` plac` litosferic` ce
cuprinde [i o mare parte din Asia care s-a format
mai multe momente
principale.

Europa

(a[ezare)

Europa este un continent natal deoarece at#t noi c#t [i str`mo[ii
no[tri suntem de origine european`. Europa este format` din ]`ri,
insule, oceane, ape, etc. Astfel suprafa]a planetei noastre
totalizeaz` 510 mil. Km2 din care 361 mil. Km2 (71%) sunt constituite
din m`ri [i oceane, care mpreun` alc`tuiesc oceanul planetar, iar
restul 149 mil Km2 (29%) le reprezint` uscaturile (continente [i
insule).

Continetele mai mari sunt desp`r]ite de oceane, atunci
s` c#nd sunt
mai apropiate de ele, separarea este f`cut` [i de m`ri.

Marea Mediteran`, Marea Ro[ie, ambele delimit#nd Europa, Africa [i
Asia sau Marea Antilelor (Caraibelor), intercalate
tre cele dou`
Americi.

Insulele sunt mici ca intindere, p#n` la 2 mil. Km2 (Groenlanda). Cele
mai multe arhipelaguri se g`sesc
vecin`tatea continetelor de care
au fost separate prin procese tectonice ce au afectat scoar]a terestr`
sau prin transgresiunea apelor marine. Ele se numesc insule
continentale (Arhipelagul Japonez, Filipine, Indonezia). Altele sunt
mpr`[tiate
largul oceanelor, departe de uscaturile limitrofe av#nd
fie o origine vulcanic`, fie o origine caraligen`.

Acestea poart` numele de insule oceanice deoarece sunt pulverizate

largul Oceanului Pacific, sau
Oceanul Indian. At#t continentele c#t
[i insulele sunt in
tregime
corporate
componen]a re]elei de
state sau de teritorii neautonome. Oceanul [i m`rile
s` se ata[eaz`
ca p`r]i ale statelor numai
zona continu` - uscaturilor
spa]iul
m`rii teritoriale. Restul suprefe]elor marine ies de sub suveranitatea
acestora constituind marea liber`, domanii de imense resurse [i care
trebuie s` beneficieze toate ]`rile [i prin intermediul c`reia se
stabilesc leg`turile m`ritime pe
treaga noastr` planet`. |ns` Europa
are [i teritorii. Astefel un teritoriu de stat prezint` c#teva
tr`s`turi care sunt proprii dar totodat` foarte variabile de la o ]ar`
la alta.

Acestea sunt urm`toarele limitate ca intindere prin grani]`. Conturul
l determin` o anumit` configura]ie, ocup` o pozi]ie bun` determinat`
pe harta politic` a lumii, prezint` o structur` fizico-geografic`
diferen]iat` care rezult` din mbinarea deosebit` a elemantelor
peisajului natural (relief, clim`).

Cele mai mari state din Europa sunt: U.R.S.S. (22.402.200Km2), [i cel
mai mic Vatican (0.44Km2). Alte state mari cuprind p`r]i
tinse
dintr-un continent, [i justific` denumirea de subcontinent cum este
S.U.A., Republica Chinez`, Brazilia sau de continent insular cum este
Australia. |ntinderea spa]ial` a teritoriului de stat este delimitat`
spre exterior de grani]e. Unele grani]e au r`mas neschimabte de mult`
vreme ca de exemplu acea din M-]ii Pirinei
tre Fran]a [i Spania.
Astfel de grani]e au fost numite
geopolitica burghez` grani]e
moarte,
opozi]ie cu grani]ele vii supuse adesea modific`rilor cum
au fost acelea care desp`r]eau statele Europei Centrale. Au ap`rut [i
acum grani]e zonale sub forma unor state tampon care delimitau sferele
de influen]` ale ]`rilor imperialiste, sau zone neutre, care
desp`r]eau un teritoriu colonial de cel al ]`rii
interiorul c`ruia
era enclavat. Rolul unui stat tampon l-a jucat Afganistanul ale c`rei
grani]e au fost fixate prin tratatul Anglo-rus din 1907.

Acela[i rol l-a avut [i Siamul care devenise stat tampon
tre
Indochina englez` [i Indochina francez`.

Frontierele sale au fost fixate prin acordul Anglo-Francez din 1904.

Gibraltar-ul a fost separat de Spania printr-o zan` neutr`. Canalul
Panama a fost delimitat de o parte [i de alta de o zon` care
reprezint` o parte integrant` a statului Panama. |n mod obi[nuit,
frontierele se clasific`
naturale, formate de mun]i, cursuri de
ap`, locuri mari sau conven]ionale.

Frontierele continentale pot fi stabilite astfel: |n lungul mun-]ilor
sau al celui mai jos sau mai
alt munte pe linia cumpenii de ap`.
|ntre Chile [i Argentina au avut loc
c` din secolul trecut dispute
privitoare la stabilirea grani]ei de-a lungul mun]ilor Anzi din cauza
r#urilor ce se scurg spre oceanul pacific [i care au o mai mare putere
de eroziune, dep`[ind cump`na de ape
defavoarea Argentinei. |n
lungul apelor curg`toare, curm#nd "firul" apei sau linia talvegului
care une[te punctele cale mai ad#nci ale albiei. Lacurile pot
constitui o grani]` (Elve]ia-Lacul Geneva) de-a lungul unor meridiane
sau paralele (frontiere astronomice). Frontierele maritime se
stabilesc unilateral de statul respectiv
limitele apelor sale
teritoriale. Propor]ie lungimii grani]ei maritime a unui stat fa]` de
cele continetale este redat` prin indicele de maritiunit`]i care se
calculeaz` mp`r]ind lungimea ]`rmului la totalul grani]ei de uscat,
date
kilometri.

Chile [i extinde teritoriul de la nord la sud pe mai bine de 4.000 de
Km. [i o l`]ime de numai 100-200 Km.
tre ]`rmul Pacificului [i
centura muntoas` a Anzilor. Pe aceast` imens` lungime exista game de
clim`.

Pozi]ia geografic` a unui stat se
scrie a[adar ca o coordo-nat` de
major`
semn`tate
via]a acestuia.

Europa

(limite)

Limitele Europei sunt foarte u[or de urm`rit spre nord [i vest dar

sud [i est [i mai ales
tre aceste dou` puncte cardinale se urm`resc
mai greu.

|n est Mun]ii Urali despart conven]ional Europa de Asia. |n sud-est,

continuarea mun]ilor, limita este considerat` r#ul Ural, Marea
Caspic` [i Mun]ii Caucaz,
continuare Marea Neagr` [i Marea Egee.

Primul nucleu - platforma est european`. |n nord-lan]ul muntos numit
sistem Caledonian. |n centru [i
est-sistemul Hercinic [i

sud-sistemul Alpin.

Cele patru etape sunt:

* Europa Str`veche
* Europa Alpin`
* Europa Caledonian`
* Europa Hercinic`.

Ultimul eveniment important
evolu]ia continentului l-a reprezentat
r`cirea climei, [i acoperirea p`r]ii sale nordice cu ghe]are ce s-a
produs
cuaternar [i se nume[te glacia]iune.

Europa are mai multe tipuri de relief. Relief litoral, relief fluvial,
relief carstic, relief vulcanic, relief glaciar [i relief structu-ral.

Relieful major al Europei cuprinde trei trepte principale (mun]ii,
dealuri, c#mpii), fiecare cu mai multe unit`]ii [i subunita]ii. Mun]ii
pot fi mai
al]ii (Alpi, Caucaz) sau ma jo[i (Ural, Scandinavici).
Exist` mun]ii foarte vechi pe structuri hercinice [i alpine.
Structurile hercinice din centru Europei au podi[uri [i mun]i jo[i
(Masivul Central Francez).

C#mpiile formate prin acumularea unor materiale trensportate de
ghe]ari care au existat
nordul Europei (c#mpii de acumulare
glaciar` Ex: C#mpia N. European`)

C#mpii umplute cu materiale depuse de r#uri denumite c#mpii de
acumulare fluvial` (C#mpia Rom#n`).

Podi[urile sunt caracteristice structurilor hercinice [i alpine, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles