Europa feudala

Trimis la data: 2011-11-26 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Madalina iordach Dimensiune: 211kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Evul mediu este un termen general folosit pentru a se referi la istoria Europei între anii 1000 şi 1500 e.n. Această perioadă este o epocă determinantă în dezvoltarea culturii şi societăţii europene. La început, Europa Centrală şi de Vest erau pe cale de a ieşi din luptele crâncene duse cu intruşii externi şi interni. Însă spre sfârşitul acestei perioade, după mai multe declinuri şi perioade de dezvoltare, de multe ori chiar prin utilizarea energiei barbarilor ostili, şi-a început expansiunea politică şi culturală o Europă mai mare şi mai dinamică, în urma căreia şi restul lumii a trecut prin schimbări definitive.

0x08 graphic

* Viata pe mosia feudala. Au existat diferite grade de servitute.
Unii iobagi lucrau pe pamânturile stapânului si erau atasati de
casa acestuia. De multe ori chiar si mosierul era vasalul unui
feudal mai mare, de la care primise pamânt si protectie. 0x08
graphic

În ciuda atacurilor brutale din exterior, la începutul secolului al
XI-lea Europa lua nastere si feudalismul devenea sistemul social
dominant.

Evul mediu este un termen general folosit pentru a se referi la
istoria Europei între anii 1000 si 1500 e.n. Aceasta perioada este o
epoca determinanta în dezvoltarea culturii si societatii europene. La
început, Europa Centrala si de Vest erau pe cale de a iesi din luptele
crâncene duse cu intrusii externi si interni. Însa spre sfârsitul
acestei perioade, dupa mai multe declinuri si perioade de dezvoltare,
de multe ori chiar prin utilizarea energiei barbarilor ostili, si-a
început expansiunea politica si culturala o Europa mai mare si mai
dinamica, în urma careia si restul lumii a trecut prin schimbari
definitive.

Europa a dus mult timp lipsa de resurse naturale utilizabile, iar
reteaua rudimentara de comunicatii abia putea lega localitatile mici
si împrastiate. Comertul era slab dezvoltat, iar majoritatea
comunitatilor erau autarhice: atât alimentele cât si uneltele si le
confectionau singuri. Comertul se baza pe troc în loc de bani. În
cazul unor recolte proaste, supravietuirea unor comunitati sau a unor
indivizi era în primejdie si erau expuse atacurilor hoardelor nomade,
cum erau vikingii. Astfel era necesara o protectie mai buna a
comunitatilor dar de multe ori chiar si puterea centrala era destul de
slaba, si întotdeauna prea departe pentru a intervenii în caz de
urgenta.

0x08 graphic

* Stratul cel mai sarac era iobagimea. Acestia erau tarani si
locuiau pe la marginile satelor având gospodarii de circa 1-1,5
hectare.
SISTEMUL FEUDAL

Toti acesti factori au hotarât în mare parte structura societatii
europene înaintea erei feudale clasice. Epocile urmatoare au numit
rezultatul acestui proces feudalism, dar nu a fost nimic sistematic în
formarea lui. Individul în cautarea securitatii a cerut protectie de
la un lider local, acceptând rolul de supus al acestuia.

Relatia feudala în Evul Mediu însemna o interdependenta personala.
Feudalul se angaja sa-si apere vasalul, în schimb vasalul jura
fidelitate feudalului. Acesta din urma îsi câstiga astfel adepti, dar
spre asi asigura propri-ai securitate, el devenea vasalul unui feudal
si mai mare. In vârful ierarhiei de putere formate din feudali si
vasali, se situa regele ca feudalul suprem, pentru care cei mai
însemnati feudali depuneau juramânt de loialitate (fidelitate). O
caracteristica a orânduirii feudale era aceasta relatie de supra- si
subordonare. Se corela cu doua concepte de importanta majora din acea
vreme: proprietatea asupra pamântului si serviciul militar. Pentru
suveranitate si alte angajamente luate, feudalul primea o danie de
pamânt. Aceasta era numita feudum, de unde provine si termenul de
feudalism.

0x08 graphic

* ilustratie de la sfârsitul evului mediu: un cavaler depune
juramânt de fidelitate domnitorului franc Carol cel Mare
(768-814), care a cucerit jumatatea Europei.

SERVICIUL MILITAR

Obligatia majora a vasalilor era serviciul militar. Datoria feudalilor
de rang înalt era ca într-un numar prestabilit de zile din an sa fie
la dispozitia regelui cu o forta armata negociata. Din punctul de
vedere al regelui aceasta rezolva problema apararii tarii. De altfel,
din cauza resurselor insuficienta regele nu era capabil sa mentina o
armata proprie permanenta.

Datorita mosiilor imense, aristocratii erau capabili sa-si respecte
angajamentul si sa recruteze soldati suficienti, deoarece si acestia
puteau sa dea pamânt vasalilor lor care, la rândul lor puteau face
acelasi lucru, si asa mai departe.

La baza piramidei feudale au stat: luptatorul - acel cavaler a carui
mosie era suficienta doar pentru satisfacerea propriilor nevoi si
întretinerea unui cal mare, care îl putea duce împreuna cu armura sa.
În perioada de serviciu anuala , el trebuia sa-si însoteasca
superiorul în regimentul regelui sau în razboi, trebuia sa lupte de
partea feudalului în conflictele locale sau sa îndeplineasca misiuni
pasnice în cetate, devenita simbolul cel mai reprezentativ al puterii
feudale.

* 0x08 graphic
Despre regele Carol cel Mare s-au creat legende. Cu sute de ani
dupa moartea lui erau în circulatie balade si cantate eroice, iar
numele lui era binecunoscut peste tot. A fost denumit chiar sfânt.
Aceasta imagine din secolul al XV-lea ilustreaza moartea lui.
CAVALERII EVULUI MEDIU

Cavalerul este figura principala în scrierile medievale. Taranul
agricultor însa, era considerat doar putin mai presus de un animal de
jug, desi tot sistemul feudal se baza pe munca lui. Majoritatea
taranilor erau iobagi, adica nu erau chiar sclavi, dar nu aveau drept
de stramutare.

Pentru garantarea unui nivel de securitate oarecare, acestia erau
nevoiti sa cedeze o parte prestabilita din recolta anuala si din
animalele avute si totodata trebuiau sa lucreze pe terenurile proprii
ale feudalului un anumit numar de zile gratis: robotul. În mod normal,
iobagul nu avea sanse de a se opune deoarece mosierul îi era totodata
si judecatorul atotputernic si îi putea cere numeroase alte servicii
suplimentare dupa placul lui. În plus, iobagii trebuiau sa plateasca
si dijma sau zeciuiala (decima), deoarece si biserica se adaptase la
sistemul feudal. Arhiepiscopii, episcopii si conducatorii
manastirilor, abatii, au primit mosii de la rege si au avut proprii
lor vasali si iobagi. Astfel, aspectul religios al bisericii a intrat
adesea în contradictie cu rolul împlinit în viata economica.
Loialitatea conducatorilor bisericesti era împartita adesea între rege
si papa de la Roma. Domnitorii au fost în conflict cu fiecare papa,
de-a lungul anilor, în privinta dreptului de numire a conducatorilor
bisericesti, care beneficiau de o influenta însemnata în viata
politica.

În ciuda claritatii aparente, a juramintelor solemne si a contractelor
semnate, sistemul a purtat în sine germenul conflictelor. Domnitorii
au avut întotdeauna probleme privind controlul asupra principalilor
aristocrati. Acestia aveau putere absoluta pe propriile mosii si
datorita mostenirii averilor de catre membrii 0x08 graphic
familiei feudale, puterile locale au devenit din ce în ce mai
independente. Daca din când în când un rege puternic vroia sa reduca
din independenta lor, aristocratii puternici puteau sa se opuna. Daca
puterea centrala era slabita cu ocazia urcarii pe tron a unui copil,
atunci aristocratii aranjau disensiuni pe cale armata. Din aceasta
cauza Evul Mediu s-a caracterizat prin revolte numeroase, razboaie
private si civile.

CONFUZII LEGISLATIVE

Din relatia feudala s-au nascut numeroase situatii neclare din punct
de vedere juridic. Daca cineva a primit feude de la doi feudali sau a
posedat mosii în doua tari diferite, s-a ivit întrebarea fireasca: pe
cine trebuie sa slujeasca si pentru cine trebuie sa porneasca la
lupta? Cazul era si mai complicat când regele unei tari poseda
pamânturi în alte tari. Spre exemplu Wilhelm Cuceritorul nu apartinea
nici unei autoritati feudale ca rege al Angliei, însa ca print al
Normandiei era vasalul regelui francez. Regii Angliei au fost în
situatii similare de-a lungul secolelor. Puterea lor a reprezentat o
amenintare continua pentru feudalii francezi, iar prestigiul regal si
atributiile lor au exclus deplasarea la Paris daca `domnul` lor îi
chema. Sistemul militar feudal ar fi fost mai eficient daca ar fi
purtat numai campanii scurte împotriva intrusilor straini. Efectuarea
unor campanii militare mai serioase ridica probleme însemnate tocmai
datorita naturii restrânse a obligatiilor feudale. Deseori vasalii
refuzau sa lupte în afara regatului, pe motiv ca aceasta depaseste
deja atributiile lor. Daca se angajau totusi în lupta, dupa depasirea
termenului de 40 de zile aveau dreptul ca pur si simplu sa plece de pe
câmpul de lupta si asa si procedau, indiferent de starea luptelor.
Tocmai din aceasta cauza, regii au preferat sa se bazeze pe regimente
de mercenari, bineînteles în limita în care si-au putut permite acest
...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles