Evolutia omului - pareri impotriva evolutionismului

Trimis la data: 2005-03-06 Materia: Religie Nivel: Gimnaziu Pagini: 37 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Anca Tudoreanu Dimensiune: 55kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Evolutionismul ateist este ipoteza care afirmă că speciile de animale s-au transformat unele în altele, de la primele unicelulare până la maimută si om, în miliarde de ani, prin procese întâmplătoare; mai afirmă că speciile de plante au evoluat de la fonnele unicelulare până la plantele cu flori.

Evolutionismul provine din vechile conceptii păgâne. In mitologia sumeriană, oamenii si zeii au apărut prin amestecul apei dulci cu apa sărată.

Despre evolutionism

Evolutionismul ateist este ipoteza care afirmă că speciile de animale s-au transformat unele în altele, de la primele unicelulare până la maimută si om, în miliarde de ani, prin procese întâmplătoare; mai afirmă că speciile de plante au evoluat de la fonnele unicelulare până la plantele cu flori.
Evolutionismul provine din vechile conceptii păgâne.
In mitologia sumeriană, oamenii si zeii au apărut prin amestecul apei dulci cu apa sărată.
Anaximandru (610-546 î.Hr.) credea că animalele au apărut din mare, datorită căldurii solare; că la început erau acoperite cu o scoartă de spini, pe care apoi au pierdut-o.
După Empedocle (483-423 î.Hr.), viata s-a născut din mâlul încălzit din care au iesit segmente de fiinte vii, membre izolate, ochi fără cap etc. El credea că fiintele vii se obtineau prin asocierile întâmplătoare ale acestor segmente.
Democrit (460-370 î.Hr.) considera că omul s-a plămădit, ca un viermisor, din mâl.
Aristotel (384-322 î.Hr.) considera că s-a trecut spontan de la neviu la viu prin niste elemente intermediare. Mai credea că plantele sunt verigi intermediare între obiectele neînsufletite si animale.
Teofrast din Eresos (370-287 î.Hr.) considera că plantele se pot metamorfoza spontan.
Lucretiu (98-55 î.Hr.) afirma că speciile au apărut prin combinarea întâmplătoare a unor elemente.
Albertus Magnus (1193-1280) era convins că plantele pot trece dintr-o specie în alta sub influenta solului, a nutritiei sau a altoirii. Credea că orzul se poate transforma în grâu, iar stejarul în vită de vie.
Filosofii medievali încercau să obtină soareci din făină de grâu si cârpe murdare.
Buffon (1707-1788) presupunea că din putregai se pot naste tenii, omizi, gândaci si păduchi.
Diderot (1713-1784) credea că vietătile apar spontan prin combinatii chimice întâmplătoare.
Lamark (1744-1829) considera că vietătile au apărut spontan si apoi au evoluat de la simplu la complex.
Cabanis (1757-1808) aprecia că materia în miscare produce forme de viată.
Erasmus Darwin (1731-1802), bunicul lui Charles Darwin, gândea si el că viata a apărut spontan. Mai credea că vietătile au evoluat datorită dorintelor lor si eforturilor de vointă. In acea epocă multi oameni erau convinsi că animalele cu dinti au apărut din cele fără dinti, din dorinta lor de a mesteca hrana.
In acest context s-a format (adică s-a deformat) gândirea lui Charles Darwin, considerat "părintele evolutionismului". El credea că omul descinde dintr-un mamifer păros, cu coadă si urechi ascutite, care trăia în copaci.
Charles Darwin a folosit teoria sa pentru a explica progresul societătii. El aprecia că lupta pentru existentă are rol decisiv. De aceea, indignat de grija pe care oamenii o arătau fată de bolnavi, a afirmat că "oricine s-a ocupat de reprodictia animalelor domestice stie, fără doar si poate, cât poate fi de dăunătoare rasei umane această perpetuare a fiintelor debile." Atât comunistii, cât si capitalistii au dezvoltat această conceptie, din interese politice si economice.
Toate ideile ciudate, prezentate până acum se găsesc astăzi în biologia evolutionistă care se predă în scoli, licee si facultăti. Elevii sunt învătati că "materia vie este rezultatul evolutiei, în anumite conditii, a materiei lipsite de viată" si că "viata este o etapă calitativ superioară în evolutia formelor de miscare a materiei". Se mai spune că viata a apărut spontan, în mediul acvatic, prin combinatii chimice întâmplătoare, în prezenta luminii solare. Elevii sunt învătati că plantele si animalele au evoluat de la unicelulare la pluricelulare, de la inferioare la superioare. Se spune că pestii s-au transformat în amfibieni, amfibienii în reptile, reptilele în păsări si mamifere, până la maimută si om. In clasa a XII-a elevii învată că "specia hominidelor a pierdut haina de blană naturală a maimutelor, devenind o maimută nudă".
Mai grave decât afirmatiile biologilor atei sunt cele ale unor filosofi contemporani cu pretentii teologice. Acestia, crezând că teoria evolutiei este corectă, s-au grăbit să o interpreteze teologic, amestecând-o cu învătătura Bisericii Ortodoxe. Asa au ajuns să spună că Adam a avut strămosi animali, că omul provine prin binecuvântare dintr-un mamifer etc. In felul acesta a apărut evolutionismul teist, folosit de New Age.

EVOLUTIONISMUL IN MANUALELE SCOLARE
Erori de rationament în care matematicianul Ion Vlăducă arată că manualele de biologie contin erori grave de logică, inadvertente, precum si falsuri stiintifice
ASPECTE ALE EVOLUTIONISMULUI IN GIMNAZIU
CLASA A V-A.
BIOLOGIE VEGETALĂ
Capitolul 6 al manualului [19] este intitulat
"Evolutia plantelor".
"Plantele si animalele care au trăit în trecutul îndepărtat pot fi cunoscute, deoarece in scoarta Pământului se păstrează rămăsite ale vietuitoarelor dispărute. Acestea se numesc fosile."([19], p.161)
Disparitia unor vietuitoare nu dovedeste transformarea lor. Există si astăzi asa-zise "fosile vii". Mult timp s-a crezut că ele au dispărut, transformânduse în alte specii. Recent s-au descoperit în viată exemplare din speciile presupuse dispărute. Ele nu au "evoluat". Trăiesc astăzi alge care apartin unor tipuri străvechi; în forma lor nu se constată schimbări importante. Există în viată o specie de ferigă primitivă cu frunze mici si putine. S-au păstrat si cycadee - un fel de ferigi despre care unii biologi cred că au apărut în urmă cu 140 de milioane de ani. Se credea că "strămosul" arborelui mamut a dispărut de 20 de milioane de ani. Dar iată că, în 1962, un student chinez, T.
Wang, l-a descoperit vietuind în pădurile din China Centrală. Mai trăieste astăzi o specie de conifere primitive, despre care unii oameni de stiintă spun că se mentine de 250 de milioane de ani. în tara noastră mai găsim drete, specie despre care se spune că există de 200 000 de ani. Si dintre animale există multe "fosile vii". Mentionăm că aceste datări apartin evolutio-nistilor.
în continuare se afirmă că "oamenii pot determina vârsta fosilelor" ([19], p.161), dar procedeele de datare folosite nu sunt riguroase ([16]). în plus, dacă am găsit
o fosilă si am determinat vechimea ei, specia poate fi mult mai veche (alte exemplare nefiind păstrate sau nefiind găsite). Specia poate fi si mult mai nouă, din cauza erorilor de datare. Manualul prezintă apoi
"principalele etape ale evolutiei plantelor" ([19], p.163).
Elevii pot vedea aici un "arbore genealogic". La rădăcina arborelui s-au desenat vietuitoarele simple, apoi din ce în ce mai complexe. în acest fel se formează impresia că vietătile simple s-au transformat în vietăti complexe.
în realitate, evolutia nu s-a observat. "Arborele genealogic" este un simplu desen din imaginatia unor oameni. Nu este o dovadă a "evolutiei". Fiecare botanist are o părere proprie. Chiar si autorii manualului recunosc că "algele rosii au o pozitie incertă, părerile botanistilor fiind diferite".([19], p. 164)
La sfârsitul lectiei găsim scris: "Retineti! Evolutia plantelor s-a realizat pornind de la plante din mediul acvatic la plante de uscat, de la plante unicelulare la plante pluricelulare, de la plante inferioare la plante superioare."([19], p.164).
Aceasta este doar în imaginatia unor biologi atei. în realitate, evolutia nu s-a observat. Pentru că nu au credintă în Dumnezeu, acesti oameni încearcă să explice existenta actuală a plantelor prin "transformarea" unora în altele, dar nu arată cum s-ar fi obtinut această "transformare", nici nu explică aparitia prime-lor plante. Plantele "sunt sursa principală de oxigen necesar respiratiei noastre. Tot ele reprezintă sursa inepuizabilă de hrană pentru om si animalele pe care acesta le creste" ([19], p.166). Unele rădăcini depozitează substante hrănitoare. De exemplu, rădăcinile îngrosate de morcov ([19], p.32)… Pentru continutul lor bogat în vitamine si substante hrănitoare, multe fructe sunt nelipsite din alimentatia omului ([19], p.62)… De la multe plante cu flori (salcâm, tei, floareasoarelui, etc.), datorită albinelor, oamenii obtin mierea ([19], p. 169)… Cele mai întrebuintate plante medicinale sunt: musetelul, teiul, izma, măcesul, pătlagina, socul ([19], p.171)… Plantele ornamentale înfrumusetează ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles