Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism

Trimis la data: 2010-01-31 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 22
Autor: Carbunaru AnaMaria Dimensiune: 474kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism
Situat în sud-estul României, municipiul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi româneşti. Atestată documentar acum mai bine de 640 de ani, Brăila era singura capabilă să atrgă o anumită mişcare comercială datorită facilităţilor oferite. Fără Dunăre, Brăila ar fi fost un oraş oarecare. Stema oraşului a fost simbolul comerţului, ocupaţia principală a locuitorilor din această zonă. Tradiţia de oraş comercial şi mai ales acela de port şi de centru al exportului românesc de cereale se conjugă cu activitatea industrială semnificativă, transformând Brăila într-un modern şi radiar locaş citadin, clădit după un plan regulat de tip armean, fiind singurul de acest fel de dincoace de Carpaţi. În 1836, a fost declarat port liber. Aici s-au înfiinţat prima Cameră de Arbitraj Comecial, Bursa de Cereale şi Bunuri, iar Curtea Comercială şi Banca Comercială au fost deschise în Brăila.

Referat despre Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism
Brăila îşi conturează o dezvoltare economică internă începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când se realizează căile ferate, cheiurile de piatră ale portului şi când se diversifică întreprinderile industriale şi comerciale. Este perioada când la Dunăre se realizează două instalaţii petroliere, una dintre ele fiind cunoscută sub denumirea de „The Principalites petroleum rafining Company – Brăila”, participând la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1867, unde, pe lângă petrol, expunea şi o tentantă ofertă de gaz şi parafină. De asemenea, în această perioadă, la Brăila, ia fiinţă o fabrică de ciment cunoscută sub numele de „I. G. Cantacuzino”, o fabrică de covoare cunoscută prin produsele ei „Erevan”, o întreprindere de confecţii, o fabrică de prelucrare a lemnului, o fabrică de spirt, una de cărămizi, la care se adaugă alte întreprinderide dimensiuni reduse.

Odată cu instaurarea regimului comunist, Brăila intră alături de întreaga economie românească într-un proces amplu de industrializare forţată. Alături de naţionalizarea industriei, se remarcă şi apariţia de fabrici noi: schimbarea societăţii franco-române în Uzina Progresul şi mărirea gamei de produse, Combinatul Chimic Chiscani, fabrica de ciment „Stânca”.

Tradiţiilor industriale ale municipiului Brăila li s-au adăugat treptat activităţi industriale complet noi precum producţia de excavatoare, producţia de laminate finite pline de oţel şi altele, din păcate unele dintre ele suferind mari contracţii ale ofertei după evenimentele din 1989. Prin urmare, peisajul economic şi al afacerilor brăilene s-a modificat radical după 1990. Începând cu 1990, economia brăileană este marcată de etapele implicite reformei: liberalizarea preţurilor şi a comerţului extern, dezvoltarea sistemului privat, restructurarea şi privatizarea întreprinderilor de stat, restructurarea şi dezvoltarea sectoarelor financiare şi bancare şi noul sistem de taxe. Mijlocul anilor ‛90 a reprezentat o perioadă de mare declin economic pentru muicipiul Brăila ca urmare a închiderii Uzinei Progresul şi a Combinatului Chimic Dunacor.

Abia după anul 2000, economia Brăilei a început să se îndrepte către o reală economie de piaţă. Privatizarea şi restructurarea întreprinderilor au avut un impact deosebit asupra evoluţiei industriei în judeţ. Creşterea continuă a numărului de întreprinderi privtizate a condus la crearea unui mediu concurenţial, benefic îndeosebi în ceea ce priveşte societăţile cu răspundere limitată şi societăţile pe acţiuni. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a cunocut o importantă dezvoltare în cadrul economiei judeţene constituind un potenţial important al Brăilei. Totuşi, potenţialul zonei nu este folosit la maximum pentru a genera dezvoltarea economică mult aşteptată, astfel încât veniturile populaţiei sunt relativ scăzute.

Cu toate acestea, există mari posibilităţi de investiţii la nivelul municipiul în sectorul piscicol incluzând acivităţile de pescuit şi vânătoare, precum şi activităţile conexe, comerţ şi turism. Industria este de asemenea un teritoriu prielnic atragerii investitorilor. Construcţia de maşini grele, industria metalurgică sau navală, confecţiile textile, producţia de mobilier, producţia de celuloză şi hârtie, producţia şi distribuţia de energie electrică, prelucrarea produselor lactate şi a brânzeturilor sunt doar câteva dintre oportunităţi.

Profilul demografic al eşantionului chestionarului:
Baza eşantionului a fost formată dintr-un număr de 304 persoane cu domiciliul în Brăila. Iată analiza respondenţilor după anumite criterii:
A. Sex: Dintre cei 304 de respondenţi, 103, adică 33,7% din total, sunt de sex feminin, iar 201, adică 66,3%, sunt bărbaţi.
B. Vârstă: din totalul de persoane chestionate, 28,7% au vârste cuprinse între 18 şi 23 de ani, 31,2% au între 24 şi 34 de ani, iar restul de 40% au între 35 şi 65 de ani.
C. Stare civilă: Mai mult de jumătate din total, adică 51,2% sunt persoane căsătorite sau nu, dar care locuiesc cu partenerul, 45% declară că sunt persoane fără o relaţie, iar un procent de 3,8% este reprezentat de persoane divorţate.

D. Educaţie: În ordinea nivelului de educaţie atins, 1.3% dintre respondenţi declară că au 8 clase sau mai puţin, 3,7% au doar 10 clase (şcoala profesională), 15% au doar studii liceale, 2,5% au terminat şi o scoală postliceală, 46,2% au absolvit colegiul sau facultatea, iar 31,3% au făcut cursuri post-universitare.
E. Ocupaţie: 20% din totalul de respondenţi nu au un loc de muncă, 11,3% sunt întreprinzători/patroni, 8,7% deţin funcţii de conducere, 41,2% sunt angajaţi cu studii superioare, 13, 8% sunt angajaţi cu studii medii, 5% sunt muncitori.
F. Venit: 16,3% au un venit lunar sub 750 lei, 30% câştigă între 750 şi 1300 lei, 27,5% au între 1300 şi 2200 lei venit, 15% câştigă peste 2200 lei, iar 11,2% nu ştiu sau nu dau un răspuns concret.

Rezultatele înregistrate în urma aplicării chestionarului:
Brăila a suferit modificări radicale în ultimii 20 de ani, ca, de altfel, oricare oraş al României, modifocări atât la nivel structural, economic, cât şi la nivelul mentalităţii si stilului de viaţă al oamenilor. În cele ce urmează, rezultatele pentru fiecare întrebare a chestionarului sunt redate şi analizate succint.
Brăilenii sunt pesimişti în acest sens, dovadă fiind rezultatul înregistrat la această întrebare. Peste 50% dintre respondenţi consideră că economia Brăilei a fost şi este în scădere. Procentul de 32% este împărţit egal între bărbaţi şi femei. Diferenţe semnificative apar în cazul categoriilor de vârstă: 76,9% dintre cei care au afirmat că economia este în creştere au mai puţin de 34 de ani, iar restul au peste 35 de ani.

De asemenea, se observă neîncrederea oamenilor în posibilităţile de promovare a firmelor brăilene pe plan naţional. Aproape jumătate dintre cei care au format eşantionul declară că numărul firmelor brăilene de importanţă naţională este în scădere. Un procent de 26% este pentru creştere, în timp ce 27% este pentru staţionare.

Braiconf, prin contractele externe, şi Şantierul Naval (Aker, STX), prin investiţiile străine, rămân în opinia celor chestionaţi companiile cele mai reprezentative pentru Brăila, urmate apoi de Promex, Paco, Marex. Alte companii locale cunoscute de brăileni sunt: Soroli Cola, Brenac, Siltex, Promoterm, Galco etc.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles