Expansiunea islamismului

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 3213
Autor: Minea alinu Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Arabia era in mare parte alcatuita din desert in secolul al VII-lea e.n. iar in pustiurile sale traiau triburi nomande. Pe tarmul Marii Rosii si al Oceanului Indian se gaseau zone fertile cu multe asezari infloritoare. Drumurile acestora duceau in Siria si Mesopotomia (Irak-ul de azi). |n calea acestor drumuri comerciale se gaseau oaze care datorita comertului prosperau, de exemplu Mekka si Medina, acestea fiind de o importanta fundamentala in istoria islamismului.

EXPANSIUNEA ISLAMISMULUI

Una dintre marile religii ale lumii, Islamismul, a fost resp#ndit cu
ajutorul for]ei armelor din Spania p#n`
India. |ntr-un timp mai
scurt de un secol a ap`rut
urma sa o cultur` extraordinar`.

Arabia era in mare parte alc`tuit` din de[ert
secolul al VII-lea
e.n. iar
pustiurile sale tr`iau triburi nomande. Pe ]`rmul M`rii
Ro[ii [i al Oceanului Indian se g`seau zone fertile cu multe a[ez`ri

floritoare. Drumurile acestora duceau
Siria [i Mesopotomia
(Irak-ul de azi). |n calea acestor drumuri comerciale se g`seau oaze
care datorit` comer]ului prosperau, de exemplu Mekka [i Medina,
acestea fiind de o importan]` fundamental`
istoria islamismului

PROFETUL MAHOMED

Profetul Mahomed s-a n`scut
Mekka, tat`l s`u se ocupa cu m#natul
c`milelor. {i-a pierdut p`rin]ii
c` de foarte t#n`r [i a fost
crescut de un unchi. P#n` la v#rsta de 25 de ani c`l`torea ca negustor
cu caravanele, p#n` c#nd a luat-o de so]ie pe st`p#na sa, ajuns` deja
de dou` ori v`duv`, pe Hadidja. Umbla mult singur prin mun]i [i cu
pu]in timp dup` c`s`torie a avut parte de o
t#mplare ciudat`. A avut
viziuni
care vorbea cu arhanghelul Gabriel, not#nd
versuri
instruc]iunile acestuia. Aceste scrieri constituie prima parte a
c`r]ii sfinte a islamismului, Coranul. Aceast` carte cuprinde
final
cele 114 precepte pe care le-a primit profetul timp de 22 de ani.

|ntre timp Mahomed a
ceput s` predice, propov`duind c` spre m#ntuire
exist` doar un singur drum, supunerea total` a Dumnezeului
atotputernic.

Cuv#ntul "islam"
arab` are chiar aceast` semnifica]ie, devenind
numele acestei religii noi. Adep]ii s`i era numi]i musulmani, adic`
supu[i,
g`duitori. Mahomed a
fiin]at o comunitate religioas` din
pu]inii discipoli [i membrii familiei sale, dar aceasta nu a devenit
popular`
ora[. Bun`starea ora[ului se datora mai ale pelerinilor
care veneau la piatra Kaba, sanctuar dedicat unui num`r de circa 360
de zei [i spirite diferite, s` se
chine acestora. |ns` noul profet a
declarat c` orice zeu sau spirit este fals, iar situa]ia a devenit a[a
de periculoas`
c#t
622 Mahomed [i pu]inii s`i discipoli au
trebuit s` p`r`seasc` ora[ul. Aceast` fug` se nume[te Hegin` (Hidjra)
[i se consider` punctul de origine al perioadei islamismului.

Mahomed [i-a g`sit ad`post
ora[ul apropiat Medina, unde a devenit
un om important, fiind judec`tor [i unde si-a g`sit noi discipoli. A
fost recunoscut drept Profetul lui Allah [i conduc`tor al celor din
ora[
numereoasele campanii militare mpotriva celor din Mekka. C#nd
s-a predat Mekka,
anul 630, Mahomed a devenit domnitorul ora[ului
unde s-a n`scut, a distru cei 360 de idoli [i a oferit sanctuarul lui
Kaba lui Allah.

PROBLEMA SUCCESIUNII

P#n` la moartea profetului survenit`
632, aproape toat` peninsula
arabic` se
chinase islamismului. Deoarece Mahomed nu a desemnat un
succesor, au ap`rut conflicte
tre rude, iar izbucnirea revoltelor,
r`scoalelor [i a r`zboaielor civile au tulburat lini[tea peninsulei.
Acestea au luat sf#r[it printr-o
]elegere
tre adep]ii profetului.
Un calif (descipot, adept) a preluat succesiunea [i arabii au
ceput
cuceririle. Triburile care se luptau nu demult
tre ele, s-au unit
acum sub drapelul Islamului, d#nd astfel mult` b`taie de cap celor
dou` super-puteri care st`p#neau Orientul Mijlociu, Imperiul Bizantin
cre[tin cu limba de stat greac` [i Persia, care urma zoroastrianismul,
care se afla pe teritoriul Iran-ului de azi [i
care domne dinastia
Sasanida.

R~SP@NDIREA ISLAMULUI

Primul pas
expansiune
afara Arabiei a avut loc
timpul domniei
Califului Abu Bahr (632 - 634), dar adev`rata perioad` a cuceririlor a
fost perioada califatului lui Omar (634 - 644). |n anul 635 a fost
cucetit Damascul, iar
anul urm`tor marele conduc`tor arab
Halidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantin`
lupta de la Iarmuc [i a
alungat-o
Siria. Au invadat [i Mesopotamia, care se afla sub
domina]ia persiei, iar din 642 au cotropit [i Persia. |n acela[i an,
prin cucerirea Alexandriei, s-a predat [i Egiptul, acesta fiind mai
departe un c#mp de plecare pentru campaniile duse p#n`
Africa de
Nord. |n acest timp,
Imperiul Islamic, slabit de luptele
tre
triburi, care au unit diferite na]ii [i regiuni au ap`rut tensiuni. Al
treilea calif, Ozman (644 - 656 ) a fost ucis, succesorul lui a
devenit v`rul [i succesorul lui Mahomed, Ali. {i sub domnia lui (656 -
661) s-au continuat mi[c`rile religioase [i tulbur`rile dintre triburi
care au condus p#n` la urm` la r`zboaie, lupte [i la uciderea lui Ali.
Discipoli lui nu au vrut s` se supun` califului succesor Muavia [i
[i-au proclamat autonomia. Astfel a avut loc desp`r]irea definitiv`
dintre sunni]ii majoritari [i {ii]ii minoritari. Cu toate c`

anumite perioade din istoria islamului mai apar din c#nd
c#nd
anumite secte, contradic]ia sunnism - [iism este [i
prezent o
ruptur` fundamental`.

Moarte lui Ali a pus cap`t perioadei califatului "clasic" sau ortodox.
Sub domnia lui Muavia (661 - 680) califul a devenit un conduc`tor
asem`n`tor regelui, care domne
capitala Siriei, Damasc. Titlul era
mo[tenit de fiul s`u sau de o rud` foarte apropiat`, iar domnia era
exercitat` cu ajutorul unei structuri sociale centralizate, aceasta
nefiind o caracterstic` a statelor arabe.

SINGURUL STAT

Muavia a
fiin]at p
` la urm` prima dinastie a califilor, dar
puterea lor s-a cristalizat doar dup` ce califul Abdal-Malik (685-705)
a ie[it victorios din r`zboiul intern de 30 de ani. Cu instaurarea
ordinii s-a continuat expansiunea islamismului.

For]ele musulmane au p`truns p#n`
Ta[kent, cucerind Sindul [i o
parte din Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. |n vest au
cucerit coasta Africii de Nord [i prin str#mtoarea Gibraltar au
p`truns p#n`
Spania. |n 718 Pireneii [i au p`truns p#n`
partea
central` a Fran]ei. Au fost opri]i de francezi l#ng` Tours
732,
ace[tia pun#nd cap`t altor eventuale cuceriri
Europa.

Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul Islamic, care putea face comer]
nestingherit din Spania p#n`
India, [i-a tr`it cea mai m`rea]`
perioad`. Contrar altor popoare cuceritoare, arabii
v`]au cu pl`cere
de la alte na]ii, adopt#nd modalitatea de conducere a statului,
organizarea armatei [i naviga]iei maritim` bizantin` [i persian`. Au
preluat [i din [tiin]a [i arta adversarilor
fr#n]i.

De obicei musulmanii au fost tolera]i fa]` de credincio[ii care nu
eram musulmani, mai ales cu "Popoarele C`r]ii" care erau cre[tini [i
evrei, cu tradi]ii biblice asem`n`toare lor. Din punctul de vedere al
Islamului, Avram [i Moise au fost profe]i adev`ra]i, a c`ror oper` a
fost dus` la cap`t de Mahomed. Musulmanii erau scuti]i de taxe, spre
deosebire de cei nemulsulmani. Aceast` dispozi]ie a constituit o
motiva]ie pe o perioad` lung` pentru mul]i ani de a se converti la
islamism. Deoarece traducerea Coranului
alte limbi a fost
interzis`, noii adep]i au
v`]at repede araba, astfel c` popoarele
cucerite au fost asimilate mai u[or. C#nd aceasta s-a realizat, un
arab
semna un om care vorbea aceast` limb` [i marea parte a lumii
islamice a ajuns s` aib` religie, limb` [i cultur` comun`.

|ns` tocmai aceast` toleran]` a cauzat c`derea dinastiei Omaiada.
Deoarece dinastia nu s-a ocupat destul de convertirea celor care nu
erau musulmani, nemul]umirea cre[tea
r#ndurile supu[ilor.

Din cauza nemul]umirilor religioase [i a sup`r`rii arabilor care
tr`iau
Iran [i Mesopotamia, deoarece erau condu[i din Damasc, a
izbucnit o revolt`
747, al c`rei conduc`tor a fost descendentul
profetului Abdul - Abbas. |n 3 ani a spulberat puterea omaidienilor [i
a [ters f`r` mil` orice urm` a lor de pe p`m#nt. Doar o singur`
personalitate a familiei a sc`pat, Abdar - Rahman, care s-a refugiat

Spania [i a
temeiat o dinasie autonom` care a d`inuit aproape 300
de ani.

Dinastia Abbasida a privat Damascul de rangul de capital` [i a

fiin]at o alt` capital`
Mesopotamia, Bagdad, care
scurt timp a
devenit un ora[ cu un milion de locuitaori. Centru califului Abbasida
a devenit regiunea estic`, mai bogat`, unde exista o puternic`
influen]` personal`. |n aceast` perioad` s-a pus accentul pe
convertirea la islamism [i adoptarea limbii arabe, religia islamic`
devenind mai puternic`. P#n` la urm` doar Iranul a p`strat limba
original`, limba persan`, [i identitatea cultural`, de[i s-a convertit
la islamism.

CULTURA |NFLORITOARE

Islamismul a p`[it
tr-o nou` etap`,
care nu doar a preluat din
alte culturii, ci [i-a creat marea]a sa cultur` individual`. Califul
Al-Mansur a
temeiat "Palatul cunoa[terii", unde savan]ii traduceau
operele filozofilor greci antici, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles