Factori de putere in secolul XVI

Trimis la data: 2004-01-06 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Nutzu Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Descoperirea Lumii Noi şi a unui nou drum spre India a avut consecinţe uriaşe asupra dezvoltării economice a Europei. Totodată, încetarea în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a războaielor care au răvăşit până atunci Europa a avut efecte pozitive asupra dezvoltării economice.

PRINCIPALII FACTORI DE PUTERE
ÎN EUROPA SECOLULUI XVI ŞI RIVALITĂŢI POLITICE
Descoperirea Lumii Noi şi a unui nou drum spre India a avut consecinţe uriaşe asupra dezvoltării economice a Europei. Totodată, încetarea în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a războaielor care au răvăşit până atunci Europa a avut efecte pozitive asupra dezvoltării economice. În mod normal au apărut meserii noi, s-a diversificat piaţa şi schimburile economice, s-a dezvoltat comerţul, au apărut instituţii noi (bursa, societăţile pe acţiuni, companiile comerciale), s-au produs importante mutaţii asupra claselor sociale.

Transformările survenite în viaţa economică şi socială au avut repercursiuni şi asupra vieţii politice. De creşterea rolului burgheziei şi slăbirea nobilimii a profitat monarhia care şi-a întărit autoritatea şi a devenit monarhie absolută.
Iată cum s-au constituit principalele monarhii absolute în Europa în secolul al XVI-lea care au costituit principalii poli ai puterii vremii.

Monarhia absolută a fost constituită în timpul domniei lui Carol al VIII-lea (1483-1498) care a purtat pe plan extern războaie pentru cucerirea Italiei. Aceste lupte au fost continuate de Francisc I (1515-1547). Franţa a trebuit sedeze în faţa supremaţiei speniole. Următorul monarh absolut a fost Henric al II-lea (1547-1559) care a consolidat autoritatea monarhică.

Vreme de aproape patru decenii (1562-1598) în Franţa au avut loc un şir de opt războaie religioase între protestanţi şi catolici în jurul cărora s-au constituit două partide:
Burbonii, ramura mai mică a familiei regale, Valois-Angouleme, erau în fruntea protestanţilor;

Familia de Guise ralia în jurul ei pe catolici.
Cel care a restabilit pacea socială în Franţa a fost Henric al IV-lea (1580-1610), şeful partidei hughenoţilor, instaurând o nouă casă regală: Bourbon.

SPANIA şi monarhia universală
Evoluţia vieţii politice din prima jumătate a secolului al XVI-lea a fost puternic influenţată de personalitatea lui Carol al V-lea (Quintul). Fiul unui Habzburg şi al moştenitoarei tronului Spaniei ajunge rege al Spaniei în anul 1516, împărat al Imperiului Romano-German (1519), deţinea unele teritorii din Italia, coloniile spaniole din lumea nouă, Tările de Jos.

El a încercat să restaureze “monarhia universală” care s-a dovedit a fi o formă de organizare depşită deoarece punea o singură confesiune (catolicismul) la baza unităţii imperiului. Stăpânirea lui Carol era vastă (“pe domeniile mele soarele nu apune niciodată”) dar era fărâmiţată. În plus, ameninta securitatea altor state, în special a Franţei.

A rezultat un lung conflict care a opus principalele familii domnitoare din Europa: Valois (Franţa) şi Habzburg (Germania).Războaiele s-au desfăşurat, cu întreruperi, între 1521 şi 1559 între Carol Quintul şi Francisc I.
În acest conflict, Anglia n-a intervenitîn favoarea vreunei părţi, în schimb Francisc I s-a aliat cu sultanul Soliman Magnificul. Această alianţă a reprezentat momentul apariţiei factorului oriental în echilibrul de putere european. Carol Quintul a abdicat în anul 1556 în favoarea fiului său Filip al II-lea (1556-1598), despre care voi vorbi la subcapitolul Anglia şi Ţările de Jos.

ANGLIA
Cel care instaurează monarhia absolutistă în Anglia este Henric al VII-lea (1485-1509), întemeietorul dinastiei Tudorilor, care pune capăt războiului celor Două Roze (1455-1485).
A urmat la tron Henric al VIII-lea (1509-1547) care a consolidat absolutismul monarhic.

Cea care restabileşte echilibrul economic şi politic în Anglia este fiica lui Henric al VIII-lea, Elisabeta I (1558-1603).
Ea susţinea lupta de eliberare a Ţărilor de Jos şi pe hughenoţi, spre deosebire de Filip al II-lea care îi susţinea pe catolici. Pe fondul dezvoltării puterii navale a Angliei au loc conflicte fără a se ajunge la război între corsarii aflaţi sub puterea Elisabetei I şi navele aflate sub pavilion spaniol. Toate acestea au dus la războiul dintre Invincibila Armată – flota lui Filip al II-lea şi flota engleză. Spania a pierdut, moment care marchează începutul dominaţiei engleze asupra mărilor.

ŢĂRILE DE JOS
Ţările de Jos, Benelux – ul de astăzi (Belgia, Olanda, Luxemburg), au aparţinut până la jumătatea secolului al XVI-lea Casei de Habzburg. În urma abdicării lui Carol Quintul, Ţările de Jos au revenit fiului său, Filip al II-lea.
Dominaţia impusă de Spania, o ţară catolică a avut consecinţe negative asupra Ţărilor de Jos unde erau mulţi protestanţi. S-a format o opoziţie faţă de dominaţia spaniolă şi au început mişcările de protest.

Filip al II-lea l-a numit guvernator pe ducele de Alba (1567-1573) care a instaurat un regim de teroare. Dacă provinciile din sud s-au înţeles cu spaniolii şi au format u Uniunea de la Arras, cei din nord, mai dezvoltaţi economic au format Uniunea de la Utrecht, au continuat lupta şi şi-au proclamat independenţa. Pe harta Europei apare o nouă ţară, Provinciile Unite sau Olanda, avându-l ca guvernator pe Wilhelm de Orania. Războiul de eliberare a continuat până în 1609, Spania recunoscând independenţa Olandei în 1648.

Şi după cucerirea Constantinopolului (1453) sultanii au continuat politica de expansiune: au anexat Siria, Palestina şi Egiptul, iar cetăţile sfinte Mecca şi Medina recunosc protecţia sultanului.

Unul dintre cei mai mari coducători ai imperiului a fost Soliman Magnificul (1520-1566). Atât el cât şi Carol Quintul se considerau moştenitorii legitimi ai coroanei cezarilor romani.El a cucerit: Belgradul în 1521, Ungaria în 1541, Viena în 1529. S-a aliat cu Francisc I şi a reuşit să-şi impună dominaţia în Marea Mediterană. După 1571, turcească a fost înfrântă de o coaliţie condusă de spanioli, supremaţia otomană s-a limitat doar la bazinul răsăritean al Mării Mediterane.

Regatul Ungar
În secolele XIV şi XV Regatul Ungar a cunoscut o ascensiune permanentă. Apogeu a fost atins de Matei Corvin (1458-1490). În secolul al XVI-lea are loc decăderea acestuia.

În 1514 nobilimea ungară este confruntată cu puternica răscoală ţărănească condusă de Gheorghe Deja. În 1526 oastea maghiară este înfrântă de Imperiul Otoman la Mohacs. În 1541 Soliman Magnificul cucereşte Ungaria, partea centrală a ţării fiind transformată în Paşalâcul de la Buda. Transivania, Maramureşul, Crişana şi Banatul formează un Principat autonom sus suzeranitatea Porţii. Ungaria de vest, Croaţia şi Slovacia sunt anexate de Habzburgi.

Polonia
În Polonia instituţia monarhică a avut o evoluţie diferită faţă de cea din apusul Europei. Aici are loc o scădere a autorităţii regelui a cărui putere este îngrădită de nobilime. Acestea au avut cauză mutarea axei comerciale pe ţărmurile Atlanticului şi Mării Nordului, iar Polonia nu a mai putut ţine pasul cu ritmul de dezvoltare din apusul Europei.În 1569 s-a realizat uniunea dintre Polonia şi Lituania. După stingerea dinastiei Jagellonilor (1572) scade puterea regalităţii şi a ţării.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles