Familia Capet: o dinastie a Frantei

Trimis la data: 2002-06-15 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 1206
Autor: Mirela Ionascu Dimensiune: 65kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Din 768 şi până în 1795, peste Franţa regii au domnit neîntrerupt. După 1795, la domnia acestei ţări s-au succedat, până în zilele noastre, împăraţi şi preşedinţi, cu o mică întrerupere între 1814 şi 1830 (familia Burbon). Din cei aproape 1000 de ani în care Franţa a fost condusă de regi, mai mult de o treime din timp aceşti regi au fost descendenţi ai lui Hugo Capet, întemeietorul dinastiei Capeţienilor. Deşi începând cu anul 1328, dinastiile Franţei nu s-au numit Capet, ele au fost, totuşi, ramuri ale acestei familii.

Dinastia Capeţienilor



Din 768 şi până în 1795, peste Franţa regii au domnit neîntrerupt. După 1795, la domnia acestei ţări s-au succedat, până în zilele noastre, împăraţi şi preşedinţi, cu o mică întrerupere între 1814 şi 1830 (familia Burbon). Din cei aproape 1000 de ani în care Franţa a fost condusă de regi, mai mult de o treime din timp aceşti regi au fost descendenţi ai lui Hugo Capet, întemeietorul dinastiei Capeţienilor. Deşi începând cu anul 1328, dinastiile Franţei nu s-au numit Capet, ele au fost, totuşi, ramuri ale acestei familii.

Spre finalul anilor 900, regii din dinastia Carolingiană pierduseră mult din puterea lor de odinioară. În schimb, nobilii îşi măriseră puterea, astfel încât regii nu mai erau decât nobili feudali care erau aleşi pentru a conduce în luptă alţi nobili feudali.

În 987, când Ludovic al V-lea a murit, nelăsând moştenitori de parte bărbătească, Hugo Capet a fost ales de către nobilime şi cler rege. Acesta era un descendent al lui Robert cel Viteaz, deţinând pământuri în Île-de-France, fiind conte de Paris şi duce al Franţei, unul dintre cei mai importanţi nobili ai vremii.

În 987, după încoronarea sa ca rege, pământurile deţinute de Hugo Capet se mărgineau la numai o fâşie îngustă de teren din împrejurimile Parisului. În 1328, anul în care Carol al IV-lea a murit, teritoriul controlat direct de regii Franţei se mărise de peste 3 ori. Aceste achiziţii au fost făcute atât prin alianţe (tratate şi căsătorii) cât şi prin război.

Regii Capeţieni au întărit puterea regală în Franţa insistând pe următoarele principii:
al eredităţii- pentru a nu-i lăsa pe marii nobili să aleagă alt rege


al indivizibilităţii ţinuturilor coroanei, pentru a nu se întâmpla ca la sfârşitul domniei lui Carol cel Mare, când, prin tratatul de la Verdun, imperiul construit de acesta s-a divizat
cel al urmării la tron a fiului cel mai mare a fostului rege

La puţin timp după ce Hugo Capet a devenit rege, acesta l-a asociat la domnie pe fiul său, Robert, care a devenit Robert al II-lea cel Pios. Asocierea fiului cel mai mare la domnie a fost o practică menţinută până în secolul al XII-lea.

Cei mai mari dintre regii Capeţieni au fost: Filip al II-lea August, Ludovic al IX-lea (Sfântul Ludovic)şi Filip al IV-lea cel Frumos. Regii dinastiei s-au asigurat de faptul că vor domni peste aproape toată Franţa direct, prin încorporarea de ţinuturi la domeniile coroanei. În 1328, când Carol al IV-lea a murit fără a lăsa moştenitori de parte masculină, familia de Valois, o ramură mai tânără a familiei Capet a urmat la conducerea Franţei până în 1589.

Capeţienii timpurii: 987-1180

Când Ludovic al V-lea a murit, marii nobili s-au întors către Hugo Capet pentru a le fi rege. Hugo Capet a fost ales rege deoarece ceilalţi nobili considerau că nu va fi destul de tare pentru a conduce Franţa şi pentru a-i controla pe marii feudali; de fapt, el şi-a asigurat alegerea prin oferirea a mari părţi din ţinuturile pe care le poseda nobililor electori.

Deşi marii feudali francezi probabil că nu aveau nici cea mai mică dorinţă de a-i instala pe Capeţieni ca dinastie a Franţei, Hugo Capet l-a încoronat şi pe fiul său cel mai mare aproape imediat după numirea sa rege, asociându-l astfel pe acesta la domnie. Atunci când Robert al II-lea a devenit rege în 996, l-a numit imediat pe fiul său Hugo ca succesor al său, dar, din cauză că acesta din urmă a murit, alt fiu, Henric, a devenit rege în 1031. Capeţienii şi-au transmis mai apoi coroana din tată în fiu, printr-o linie masculină directă, până în 1328.

Primii Capeţieni au rămas credincioşi principiilor feudale, dar, în schimb, au reclădit administraţia regală, lucru ce, în anii 1040, devenise evident. Totuşi, la sfârşitul secolului al XI-lea, Wiliam Cuceritorul, duce de Normandia, şi Hugo cel Mare, abate al mânăstirii din Cluny, deşi vasali ai lui Filip I (1060-1108), erau mult mai puternici decât acesta.

Urmaşul lui Filip, Ludovic al VI-lea (1108-1137), a consolidat puterea regală pentru totdeauna în Île-de-France, regiunea din jurul Parisului care fusese fieful iniţial al Capeţienilor. Aici, el a reprimat în mod sistematic toată opoziţia feudală către guvernarea regală. De asemenea, a făcut ca fiul său, viitorul Ludovic al VII-lea, să fie crescut la abaţia Saint-Denis, în nordul Parisului şi ca acesta să se însoare cu Eleanor, moştenitoarea ducatului Aquiatniei, în 1137.
Posesiunile lui Eleanor erau cu mult mai întinse decât Île-de-France, şi prin soţia sa, Ludovic al VII-lea a câştigat controlul asupra unor teritorii întinse între râul Loire şi Pirinei. În 1147, Ludovic a mers în cruciadă, luând-o şi pe Eleanor cu el. În timp ce erau în Ţinutul Sfânt, se zvonea că Eleanor a comis adulter. Deoarece această căsătorie nu fusese agreabilă nici pentru rege, nici pentru regină şi întrucât regina nu adusese pe lume nici un moştenitor al tronului, cei doi soţi au cerut papei anularea căsătoriei, cerere acordată în anul 1152. Două luni mai târziu, Eleanor se mărita cu Henric, conte de Anjou şi duce de Normadia, care în 1154 a devenit rege al Angliei sub numele de Henric al II-lea. În acest mod Aquiataia a trecut de la coroana franceză la cea engleză. Din această cauză, în acel timp, posesiunile regelui Angliei în Franţa erau mai mari decât ale regelui Franţei însuşi.

Capeţienii târzii: 1180-1328

Norocul dinastiei Capeţiene s-a schimbat sub conducerea lui Filip al II-lea August, urmaşul lui Ludovic al VII-lea.

În timpul domniei lui Filip August (1180-1223), regatul Franţei a câştigat mult în prestigiu, mai ales prin teritoriile ce au intrat în controlul direct al coroanei în această perioadă.

Filip era fiul lui Ludovic al VII-lea şi a Adelei de Champagne. Pentru a fi asociat la domnie cu tatăl său, care era pe patul de moarte, el a fost încoronat la Reims, pe 1 noiembrie 1179. Unchii săi din casa de Champagne: Henric I, conte de Champagne, Guillame, arhiepiscop de Reims şi Thibaut al V-lea, conte de Blois şi de Chartres, sperau să se folosească de tânărul rege pentru a controla Franţa. Pentru a ieşi de sub tutela lor, Filip al II-lea s-a însurat cu Isabella, fiica lui Baldwin al V-lea de Hainaut şi nepoată(prin mamă) al lui Filip de Alsace, conte de Flandra, care a promis regelui comitatul Artois ca zestre pentru Isabella. Cei doi s-au căsătorit pe 28 aprilie 1180. Prin prima sa căsătorie, Filip a achiziţionat teritorii în nordul Franţei: Artois, Valois şi Vermandois. De asemeanea, şi-a consolidat controlul asupra Vexin-ului, o zonă critică pe Sena la conjunctura dintre Normandia şi Île-de-France. Filip a luat parte la a treia cruciadă(1190-1191).

Şansa lui de a lupta împotriva Imperiului Angevin a apărut o dată cu căsătoria regelui John al Angliei cu a prinţesă logodită cu un alt vasal al lui Filip. Filip a cerut prezenţa lui John la curtea Franţei, iar, când acesta nu a venit, regele Franţei a avut puterea de a-l condamna pe John şi de a declara pământurile sale sechestrate. În 1204, Filip a cucerit ţinuturile Normandia şi Anjou, iar 10 ani mai târziu a consolidat aceste cuceriri învingând armatele combinate ale Angliei şi ale Sfântului Imperiu Roman în bătălia de la Bouvines.

Catarii au oferit regelui Filip oportunitatea de a interveni în sudul Franţei, mai ales în provinciile Provence şi Languedoc. Aici, fiul său, Ludovic al VIII-lea, a extins domeniul regal spre sud.

Filip al II-lea a murit pe 14 iulie 1223. Deoarece cunoştea propria sa putere, a fost primul Capeţian care nu l-a asociat pe fiul său cel mai mare la domnie. De fapt, cuceririle şi buna guvernare a Franţei de care a dat dovadă l-au făcut cel mai puternic rege European şi au pregătit drumul către măreţia Franţei, atinsă mai târziu.

După moartea lui Filip al II-lea, fiul său, Ludovic al VIII-lea i-a urmat la tron pentru o perioadă de trei ani.
La moartea acestuia, în 1226, Ludovic al IX-lea cel Sfânt (1226-1270) a ajuns rege.
Deoarece în 1226 Ludovic avea numai 12 ani, mama sa, Blanche de Castille a fost numită regentă. La moartea lui Ludovic al

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles