Faza latenta a experimentarii geniului de catre Mihail Sadoveanu

Trimis la data: 2009-11-12 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 46
Autor: Stoicovici Andreea Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Nu e anevoie de ghicit ca imprejurarea sta in stransa legatura cu formatia sa congenitala de povestitor. Aptitudinea aceasta era atat de puternica incat si atunci cand tindea spre compozitiile mai ample, obisnuia sa se complaca in zona structurilor narative de frontiera, siAZtuate la interferenta dimensiunilor romanului (sau nuvelei) cu perimeAZtrul unor naratiuni multiple de restransa respiratie. inclinatia dainuie, marcandu-si in chip edificator etapele, de la juvenila Crasma a lui mos Precu din 1904 pana la Ostrovul lupilor din 1941, scrierea data la luAZmina de sexagenarul Sadoveanu. Departe de a constitui asadar un exAZperiment datorat unei ochiri peste gard in ograda vecinului, abordarea in cazul dat a povestirilor "in sertar" .

Desigur, lacasul de petrecere al pitorescului si eminamente semanatoristului mos Precu (apartenenta pe care istoria noastra literaAZra, cam ipocrita uneori, s-a prefacut ca n-o observa spre a nu "intina" reputatia prozatorului) putea reprezenta suportul unor clasice povestiri in rama daca "cinstitei crasme" i-ar fi fost incredintata functia de sediu al unei laduiri, intrucatva mai cuviincioase.

Neintuind insa oportuAZnitatea, la cei 24 de ani cati avea la data editarii volumului, ori pur si simplu neinteresandu-l inca procedeul si totodata genul virtual, Sadoveanu atribuie lacasului de petrecere asezat pe drumul dintre tarAZgul Somuz si satul Brosteni o verosimila finalitate vicioasa amintind de L 'assomoir {Crasma) de Emile Zola, imprejurare care-l va fi imAZboldit pe criticul de odinioara H. Sanielevici sa vorbeasca despre "naturalismul literaturii junelui Sadoveanu".

Ce-i drept, desi nu insista asupra ravagiilor ereditatii, volumul situeaza in prim plan doua drame familiale datorate deopotriva trasului la masea practicat de catre doi stalpi ai crasmei cu pricina: Marioara, sotia grav bolnava a nabadaioAZsului preot Dumitru, poreclit Taraboi, care se stinge intr-o cumplita parasire, ajunsa la cheremul simtamintelor crestinesti ale Anicai Radutului, o alta nevasta neglijata.

La randu-i, aceasta din urma, o feAZmeie tanara si ispititoare, rasplateste instinctiv mustruluielile increzuAZtului si betivanului ei sot indragostindu-se navalnic de Zaharia, fecioAZrul morarului Zadoina, - deznodamantul impingandu-i pe cei doi barbati intr-o spectaculoasa inclestare pe viata si pe moarte.Totusi, autorul nu da amplitudine registrului grav al acestor conAZflicte, lasandu-se ispitit de reversul umoristic al poznelor de pomina savarsite de clientii lui mos Precu (anticipand astfel La Paradis geneAZral de Cezar Petrescu), de felul botezului administrat de catre popa Taraboi iepei lui pe nume Roaiba, a plecarii sfintiei sale de la carciuAZma ca sa cucereasca de unul singur...

Bucovina, ori a santajului cu dezbracarea la pielea goala pe ulita, dezlantuit asijderi de catre popa Taraboi asupra unei cucoane si a insotitorului ei, in caz ca refuza sa inchine cu el un pahar la mos Precu... Pe aceeasi partie a anecdotelor pitoresti (intre care se inscrie si infernalul "smac", propus de catre unul Costica Pipirig ca mijloc de a compromite barba parintelui), se inscriu si putinele relatari care, in numar mai mare, ar fi putut alcatui un manunchi de povestiri in rama.

Cea dintai - debitata de nu prea onorabilul mos Gherasim, un solomonar care "bea de stingea, parca numai pentru asta ii daduse ma-sa drumu-n lume" - pune in seama lui Zaharia Zadoinei pasa-mi-te "sminteala" de a fi uitat de lume vreme de cinci ani din pricina dragostei pentru o "baba carna", carciumarita, care, cu ajutorul unor vraji, i-ar fi aparut drept frumoasa frumoaselor cumpatatului flacau. Tot de domeniul fabulosului, din nou cam pigAZmentat umoristic printre randuri, este si cea de a doua poveste spusa de asta data de mos Precu la claca de depanusat porumbul.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles