Fibre naturale, artificiale si sintetice

Trimis la data: 2006-06-14 Materia: Diverse Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: Anonim Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Fibre naturale, artificiale si sintetice - Cele mai multe materiale textile utilizate de om mai ales pentru imbracaminte (tesuturi, tricotaje etc. ) sunt confectionate din fibre textile prin procedee mecanice de prelucrare: tesut, tricotat, impaslit etc., dupa o prealabila innobilare prin finisare: vopsire, antistatizare etc. Fibrele textile se impart dupa provenienta lor in: - fibre naturale – mai importante sunt cele proteice (lana si matasea naturala) si cele celulozice (bumbacul, inul, canepa, iuta etc.); - fibre artificiale – denumite astfel intrucat sunt fabricate din materii prime organice naturale.

Reprezentantii mai importanti sunt matasea vascoza si matasea acetat; - fibre sintetice – sunt cele fabricate din materii prime organice de sinteza, cele mai importante fiind fibrele poliamidice, poliesterice si poliacrilonitrilice.

FIBRE NATURALE
Fibre proteice naturale. Matasea naturala si lana sunt constituite din catene macromoleculare cu structura de proteina de forma:

Fibre celulozice naturale
Printre fibrele de acest tip se numara cele obtinute din: bumbac, in, canepa, iuta etc. Bumbacul este constituit din celuloza aproape pura iar celelalte tipuri de fibre contin in varietati variabile si alte substante straine cu care celuloza amesteca intim (pectina, lignina, grasimi, rasini, substante minerale etc.). Gradul de policondensare difera de la un material celulozic la altul. Celuloza din bumbac are un grad de policondensare foarte mare, situate intre 1200 si 1300, avand catene macromoleculare lungi, in timp ce in cazul inului si canepii, el se situeaza intre 800 si 1000.

Bumbacul
Fibrele de bumbac sunt prelungiri epidermice unicelulare ale cojii semintelor unei plante care face parte din familia malvaceelor.
Continutul mare de celuloza confera fibrelor de bumbac suplete si rezistenta,elasticitate,aptitudini de finisare si transmite fibrelor proprietatile chimice specifice. Fibrele de bumbac au o higroscopicitate buna,ceea ce face sa fie igienice,placute la purtare,sa absoarba transpiratia.Procedeul amestecarii bumbacului cu fibre sintetice reprezinta o realizare importanta in directia produselor usor de intretinut.

Inul
Dimensiunile celulelor de in sunt in functie de multi factori: varietate, clima, zona din tulpina etc. Fibrele de in produc reactia celulozei aproape pure (cu iod- iodura de potasiu se albastreste), iar fata de reactiv se comporta la fel ca bumbacul. Continutul celulozic al inului poate varia in limite foarte largi, dupa cum planta este produsa de o regiune sau alta. Impurificarea celulozei cu substante incrustate creste rapid dupa coacerea semintei. De aceea, pentru obtinerea fibrelor, planta trebuie smulsa inainte de coacerea deplina. Fibra elementara de in este mai rezistenta fata de agentii chimici decat bumbacul. Spre deosebire de bumbac, inul contine lignina, ceruri, grasimi si substante pectice in cantitate mare. Cerurile si grasimile maresc moliciunea, elasticitatea si capacitatea de filare a inului.

Canepa
Celula de canepa se prezinta diferit, dupa cum face parte din zona exterioara sau din zona interioara, de la mijloc, de la baza, ori de la varful tulpinii. Celulele sunt mai putin transparente si mai neregulate in diametru decat cele de in, iar varful lor este rotunjit ori ramificat. Cu iod-iodura de potasiu , canepa se coloreaza in albastru. Stratul exterior al celulei apare insa galbui, criteriu care se utilizeaza pentru a se face deosebirea ei de in. Spre deosebire de tesaturile de in, cele de canepa nu rezista la caldura deoarece fibrele plesnesc din cauza presiunii si a temperaturii. Pentru aceasta este mai bine sa se confectioneze din canepa saci, franghii, perdele, iar nu rufarie, care trebuie sa fie spalata si calcata des. Canepa se prelucreaza mai usor in amestec cu in.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles